CĂLĂTORIE SPRE O ZI DE TOAMNĂ

Aceste rânduri vor a fi umplute cu miez de nucă, gust de must şi aromă de mere pe care am vrut a le culege din călătoria pe Valea Mureşului. “Înarmat” cu aparatul foto şi cu reportofonul, am părăsit calculatorul din redacţie, conferinţele de presă şi am evadat pentru o jumătate de zi din freamătul oraşului. Poate că am mai trecut de mai multe ori prin această parte a judeţului nostru, dar, îngânduraţi, un am reşit să vedem “pădurea din cauza copacilor”.

Chiar dacă octombrie este pe sfârşite, soarele ne mai încălzeşte încă, toamna trimiţându-şi vestitorii în plânsul unui măr de Batoş, a unei cepe de Suseni sau în bătălia dintre ardeiul gras cu cel iute, amintindu-ne că “borcaniada” e în plină desfăşurare. Am pornit spre Reghin şi de acolo mai departe spre Brânciveneşti, Ruşii Munţi, Deda, apoi Răstoliţa, înr-o călătorie pe Valea Mureşului Superior.

Oraşul Viorilor ne primeşte parcă mai posomorât decât ultima dată când am mai fost pe la el. Încă de la intrare două căruţe încurcă circulaţia spre nemulţumirea şoferilor mereu grăbiţi, cu atât mai mult cu cât şi aici se reabilitează arterele de circulaţie. Abia am reuşit să ne strecurăm până la ieşirea spre Topliţa, unde ne întâmpină “Gliga Land”, cu gimnaziu şi castel. Vrând-nevrând, rămânem o clipă cu ochii aţintiţi asupra mega-construcţiilor. Pornim mai departe, atraşi de culorile toamnei ce se jucau prin pădurile ce abia se îtrezăreau.

Oprim la primăria din Brâncoveneşti să vedem ce mai e nou prin comună. Cu primarul nu am reuşit să vorbim, fiind într-o şedinţă importantă, ne informează un funcţionar. Zice să mai aşteptăm. I-am promis că o să revenim, pornind mai departe. Brâncoveneştiul a rămas rămas în urma noastră, ascuns parcă într-o cireaşă de mai.

Tărâmul pădurilor

Ajungem la Ruşii Munţi, unde ne întâmpină din depărtare noua sală de sport, parcă făcându-ne prieteneşte cu ochiul. Intrăm în comună şi suntem surprinşi de două părculeţe cu fântâni arteziene; facem repede câte o poză apoi ne îndreptăm spre şcoală, o clădire modernă, cu termopane şi trotuare cu pavaj la intrare. Elevii gălăgioşi erau în recreaţie, iar când ne-am apropiat, ruşinându-se parcă, ne-au dat bună ziua. La pârâul din vale, o bătrână spăla rufe; ne-a privit cu mirare, bolborosind ceva de neînţeles.

Deja ne aflam pe tărâmul pădurilor, care a adus bunăstare locuitorilor. Aducţiunea de apă, centrală telefonică digitală, şcoli şi grădiniţe moderne, toate rezultând din valorificarea economică e lemnului. Pădurile localnicilor se întind până în judeţul Suceava, deoarece oamenii au primit aceste domenii încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Au fost împroprietăriţi chiar de împărăteasa Maria Tereza, care şi-a recompensat supuşii, grăniceri la acea vreme, apărând hotarele marelui imperiu. Odată cu retrocedările, peste o mie de hectare au revenit urmaşilor grănicerilor de altă dată.

Scaunul Domnului…

Părăsim Ruşii Munţi şi ne îndreptăm spre Deda, având în faţă imaginea unei toamne superbe ce se juca prin desişul pădurilor ce refuză să îşi schimbe garderoba, iar partea dreaptă, Mureşul, oferind un splendit spectacol al naturii. În centrul comunei ne primeşte Casa Domnului, biserică mare, ca o arcă a dovezii de credinţă a locuitorilor acestei zone. După câţiva kilometri, din Deda Bistra, o plăcuţă amplasată pe un stâlp ne indică locul pe unde putem urca spre Scaunul Domnului, un pisc al Călimanilor, înal de 1380 de metri. “Scaunul” se înfăţişează ca un mic platou alpin, ce îţi oferă o panoramă deosebită spre râul Mureş şi spre crestele Călimanilor, o zonă sălbatică şi pitorească în acelaşi timp. În jurul acestui nume al muntelui s-au ţesut de-a lungul vremurilor multe legende, cu vrăjitoare şi zâne, pe care sătenii din zonă le mai păstrează şi azi, transmiţându-le şi generaţiilor ce vin, în semn de respect pentru locurile în care îşi duc viaţa şi pentru a păstra nealterată tradiţia în lada de zestre a lumii satului mureşean.

Sunt locuri din judeţul nostru pe care merită să le cunoaştem şi să le apreciem la adevărata valoare. Satul nostru încearcă să mai păstreze vie acea simplitate şi frumuseţe cu care a fost înzestrat. Obosiţi de rutina unor zile fără repere memorabile, atunci când ne dăm seama că vremea vieţuirii noastre un mai are răbdare să ne ofere zile cu gust demn de aducere aminte, nopţi cu parfum de neuitat, o scurtă călătorie pe Valea Mureşului poate fi un pansament sufletesc într-o oază de linişte.

Informaţia de Mureş, octombrie 2006

10 ANI ÎN SLUJBA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC!

Zona de Câmpie a Transilvaniei, mai precis Valea Mureşului, poartă multe cântece. Cine le ascultă nu le mai uită, mai ales dacă sunt purtate spre lume de către CIPRIAN ISTRATE. Luminos ca o dimineaţă de vară, cu ochii limpezi şi voce de argint, CIPRIAN şi-a înmulţit darurile hărăzite şi cu o prezenţă scenică impecabilă, cu un repertoriu curat şi costume populare de o magică frumuseţe.
Spiritul care locuieşte Câmpia Transilvaniei se simte bine, ca într-o casă încăpătoare, curată şi bine gospodărită, în cântecele lui CIPRIAN ISTRATE. Cântecele lui vorbesc despre viaţa ta şi mai ales, vorbesc simplu, cu cuvintele tale, de parcă tu ai vorbi. Şi le reţi în gând, de parcă tu ai cânta. Căci vocea lui are acea rară calitate de a ţi se impune ca şi cum ar fi vocea ta interioară.
Iar dacă mai ai îndoieli asupra propriilor tale gusturi, nu ai decât să asculţi acompaniamentul său muzical, susţinut de CETERAŞII DE PE CÂMPIE, care, atunci când cetera supină şi când râde, când se joacă şi povesteşte, arată că spiritul ce locuieşte Câmpia Transilvaniei se bucură.

http://www.youtube.com/watch?v=3Pldw6_jjtk&feature=related

Lansat, de curând, în viaţa publicistică, ca ziarist, cu toată dăruirea talentului şi pasiunea vârstei, domnul Dorin Grama, ziarist de profesie şi licenţiat în jurnalistică al Universităţii din Bucureşti, dovedeşte, prin primul său volum de publicistică, adevărul obiectiv, conform căruia jurnalismul înseamnă un spirit de morală, de etică profesională, anume aceea de a transmite vibraţia propriei conştiinţe, cu exigenţă, realism, fantezie, imaginaţie, simbol sau idee.
Prin ceea ce a publicat, în ziarele din Bucureşti, Tîrgu-Mureş, Cluj Napoca şi, mai ales, în săptămânalul Luduşeanul, care aniversează doi ani de la prima sa apariţie, Dorin Grama a dovedit, prin îndrăzneala editorială, concepţia şi programul publicistic, că are nervul şi verva unui veritabil gazetar. Fondând săptămânalul “Luduşeanul”, primul ziar din istoria acestei aşezări, Dorin Grama l-a conceput, împreună cu colectivul de redactori, tineri şi mai vârstnici, pasionaţi de presă, ca acest hebdomadar să fie o tribună de îndrumare a opiniei publice luduşene, o oglindă fidelă a zbuciumului citadin. Ca principii călăuzitoare ale publicaţiei, amintim, în primul rând, pe cel educativ, căci rolul presei este să formeze conştient o judecată obştească, publicistica fiind o operă de pedagogie a mulţimii.
În primul editorial al “Luduşeanului”, un adevărat articol programatic, din 24 septembrie 2007, intitulat “Un fel de a vedea Luduşul”, Dorin Grama, alături de ceilalţi redactori, îşi propune “scormonirea în adâncurile realităţii”, chiar dacă, e parţial, subiectivă, iar adevărul e relativ. Tematica articolelor sale este extrem de variată, modalităţile de expresie sunt multiple, foarte diverse, organizându-se într-o construcţie bogată, dar nu încărcată, cu o arhitectonică impecabilă şi o logică imbatabilă. Alături de dezbaterile despre etica profesională, preţuirea trecutului istoric, evocarea tradiţiilor populare, reportajele cu evidente tente de prozator, problematica socială, aniversările cu mare rezonanţă în viaţa românilor, întâlnim un analist politic pertinent, atât în politica internă, cât şi în cea externă. Dorin Grama aduce în faţa cititorilor Luduşeanului, pentru cunoaştere şi preţuire, puterea exemplară a trecutului nostru, lăsat prea departe faţă de sensibilitatea modernă a contemporanilor noştri. Edificator pentru această aserţiune este articolul “Eternul prezent”, din septembrie 2008, în care el condamnă ignorarea trecutului, pe care o califică drept “o gravă criză de identitate naţională” şi recomandă generaţiilor tinere să nu fie “prizonieri în efemeritatea clipei”, o splendită metaforă care îndeamnă la reflecţie gravă şi la direcţionări de conştiinţe. Fiind ancorat în realitatea vieţii luduşenilor, Dorin Grama dezbate drama emigrării tinerilor, cu toate consecinţele, mai ales negative, ce le implică această dislocare traumatizantă, dar fortuită, din căminul conjugal şi din ambientul apropiat. O oglindă a acestui fenomen este reportajul “Stranierii din Luduş vin acasă în concediu” (Informaţia de Mureş, august 2006), în care el descrie panorama oraşului, în august, când cei întorşi în maşini cu motoare de mulţi cai putere, aglomerează Bulevardul, iar terasele şi cafenelele irup de veselie. Alteori, ziaristul îşi dezvăluie o altă latură a scrisului său, sarcasmul coroziv şi spiritul pamfletar. Astfel, articolul “Generaţia “Singur acasă” (Informaţia de Mureş, august 2006) reia aceeaşi dramă a emigrării, drama familiilor destrămate. Pe aceleaşi coordonate se află articolul de fond “Victoria imposturii”, care evidenţiază criza sistemului educaţional românesc şi susţine nevoia lui de reformare grabnică. Articolul “Învăţământul cu mentalitate de râie” critică lipsa de valoare a învăţământului superior actual, proliferarea malignă a unor instituţii, precum şi a diplomelor fără valoare reală.
Unele articole au o tentă evidentă etnografică, autorul fiind fascinat de tradiţiile populare, care încă mai dăinuiesc în conştiinţa colectivităţilor rurale, aşa cum ne înfăţişează reportajul “Hai de-a roata focului, la jocul Sângiorzului”, în care se evocă acele tradiţii populare legate de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, din 23 aprilie. Uneori, se face elogiul Bisericii, al tradiţiilor pe care ea le perpetuează, cum este tradiţia de înmormântare la Zau de Câmpie, autorul definind moartea drept “judecata eternităţii deasupra timpului”. Articolele aniversare, cum este cel intitulat “De ziua femeii”, se constituie ca un elogiu adus maternităţii, căci femeia “ascunde în pântece eternitatea”. Alte editoriale dezbat proble de etică, de comportament civic, aşa cum este cel intitulat “Dragoste şi putere” (Bucureşti, 2002), unde se scot în evidenţă feţele antinomice ale acestor trăiri, dualitatea lor.
Când face un bilanţ, la şase luni de la apariţia Luduşeanului, autorul se pronunţă, principial, pentru un examen critic, competiţie autentică, dialog şi polemici de idei. Pe aceleaşi coordonate sunt şi editorialele “Depinde de noi”, “Se poate şi altfel” şi “Puterea cuvântului” – care distinge puterea miraculoasă şi magia divină a cuvântului. Metafora “pleoapa inimii” este expresia comunicării sufleteşti între oameni.
Ancorat în realitatea imediată, Dorin Grama dezbate, ca un veritabil analist politic, criza din Georgia şi neputinţa Occidentului faţă de acest conflict. Uneori partizanatul politic scapă de sub condeiul jurnalistului, aşa cum apare în articolul “Mai e mult până departe”, care demască demagogia şi populismul practicat de PSD şi alte partide, în timp ce viaţa socială se deteriorează mereu.
Aşa cum se ştie, presa, ziarul îndeosebi, este o anticameră a literaturii. Dorin Grama îşi dezvăluie aceste abilităţi în reportajele “Comorile pământului de la Zau de Câmpie”, unde m-a surprins plăcut metafora-personificare “timpul închis între cărămizi şi mortar”. Reportajul “Balda, fărâmă a Câmpiei Transilvaniei” are reale calităţi de proză descriptivă, panorama Câmpiei Transilvaniei amintindu-ne de paginile antologice ale prozei lui Pavel Dan.
Practicând scrisul publicistic, în spiritul tradiţiei presei româneşti, cu o notă din ce în ce mai definitorie, cu o puternică amprentă particulară, ancorat tot mai profund în realitatea luduşeană, naţională şi chiar internaţională, Dorin Grama dovedeşte, cu acest volum de publicistică, că a ajuns la maturitatea creatoare, fiind un jurnalist cu un stil elevat şi o anvergură tot mai cuprinzătoare a ariilor investigate de condeiul său, ceea ce legitimează optimismul nostru cu privire la evoluţia sa ca jurnalist.
Prof. Vasile Cigher

"Viaţa începe la ora 8" - un nou proiect Luduseanul

Luni, 8 februarie 2010, a apărut primul număr dintr-o nouă publicaţie luduşeană.
Este vorba despre ziarul liceenilor de la Grupul Şcolar Industrial Luduş (singura instituţie de învăţământ liceal din oraş), intitulată sugestiv “Viaţa începe la ora 8”.
Ziarul va apărea lunar împreună cu săptămânalul “Luduşeanul”, al cărui redactor-şef este Dorin Grama. Acesta le-a oferit liceenilor luduşeni posibilitatea de a-şi transpune off-urile negru pe alb, în văzul tuturor cetăţenilor, şi de a-i susţine cu publicarea ziarului şi distribuirea acestuia în întreg orasul.
“Mă bucur enorm că am găsit disponibilitate atât din partea conducerii Liceului, a cadrelor didactice, şi mai ales din partea elevilor, pentru conceperea şi editarea acestui lunar al elevilor noştri. Ne-am angajat într-un proiect ambiţios şi cred că primul pas a fost făcut şi să sperăm că vom avea o colaborare de lungă durată. Cred că Liceul nostru, care este de altfel o rampă de lansare pentru mulţi, are, în sfârşit, un ziar propriu. Chiar dacă au mai fost încercări timide de concepere, iată că acum avem în sfârşit un ziar adevărat!“, a ţinut să precizeze redactorul şef de la Luduşeanul.
Directorul Liceului, profesorul Ioan Pop a dorit să precizeze, cu ocazia apariţiei acestui prim număr: “Elevii, tinerii vin către noi cu necesităţi noi şi cu întrebări noi, la care suntem datori să răspundem în mod corect. Preocuparea către ce doresc tinerii, către ce nevoi reale au aceştia, către modul în care putem să le oferim o cultură şi un spaţiu sănătos de dezvoltare a talentelor şi calităţilor cu care vin spre noi, trebuie să devină un ideal al oricărei unităţi de educaţie care poate privi spre viitor în mod just şi poate avea maturitatea de a îşi asuma responsabilitatea pentru acţiunile sale. Cred cu sinceritate în proiectul vostru şi mai ales în puterea lui de a clădi o punte mai trainică de legătură cu dascălii voştri.”
Ţinem să menţionăm ca partea tehnică şi redacţională a ziarului este realizată în întregime de elevi ai Grupului Şcolar Industrial Luduş, tineri dornici de a-şi exprima punctual de vedere şi de a le demonstra tuturor că mai au şi ei ceva de spus înainte de a fi încheiată fraza.
După cum ne relatează şi redactorul-şef al ziarului liceenilor, Oana Sicobean, “încercăm să cream un tablou în cuvinte din  imaginile şi acţiunile de pe coridoarele liceului nostru. Mizăm pe realitatea nudă, lipsită de cosmetizare. Cu alte cuvinte, noi dorim să fim autentici…şi vrem să vă împărtăşim realitatea noastră!”. În final amintim şi restul echipei: tehnoredactor – pikchiu, redactori - Andra Olaru, Andrei BOB, Cora Olaru, Paula Olaru, Roxana Mureşan, Sorina Mărginean, Sorina Puiac şi Teo Bologa.
Tinerii elevi vă îndeamnă astfel “să vă treziţi la ora opt” pentru că atunci începe viaţa în viziunea lor, şi s-ar putea sa înceapă fără voi.

Regal al muzicii populare pe scena culturii ludusene

Este pentru al doilea an consecutiv când, sub patronajul domnului primar Florin Urcan, Primăria oraşului Luduş şi Casa Orăşenească de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” omagiază, cu prilejul ZILEI UNIRII, 24 IANUARIE, întemeierea STATULUI ROMÂN MODERN şi personalitatea remarcabilă a primului său domnitor, colonelul Alexandru Ioan Cuza.
Programul aniversar din acest an s-a desfăşurat duminică, 24 ianuarie. A început la ora 15,30 în sala mare a Casei de Cultură prin alocuţiunile evocatoare ale d-lui primar Florin Urcan şi profesorului Mircea Gheborean. A continuat cu excepţionalul spectacol folcloric susţinut de rapsodul popular, profesor universitar doctor Ioan Bocşa, de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, din Cluj Napoca, de actulii sau foştii studenţi ai domniei sale, Ovidiu Olar, Veronica Macarie şi Roxana Reche, acompaniaţi de orchestra „Ardealul”, din Cluj Napoca. Taragotistul, prof. Sergiu Cipariu, din Mărginimea Sibiului, strănepot al filologului, lingvistului şi revoluţionarului Timotei Cipariu( 1805-1887), contrabasistul Ioan Baciu, profesor din Cluj Napoca, acordeonistul Victor Geogean, profesor din Alba Iulia şi violonistul Ovidiu Barteş, din Cluj Napoca au oferit un regal de muzică populară, aplaudat la scenă deschisă, minute în şir, de cei peste 400 de luduşeni prezenţi în sală. De aceeaşi apreciere s-a bucurat suita de dansuri populare prezentată de membrii Ansamblului folcloric „Ardealul” al Casei Orăşeneşti de Cultură, îndrumaţi de coregrafii Mariana şi Petru Pop.
Manifestarea dedicată aniversării Micii Uniri de acum 151 de ani s-a încheiat pe platoul din faţa Primăriei, unde luduşenii, tineri şi vârstnici, femei şi bărbaţi, la îndemnul primarului Florin Urcan, s-au încins în tradiţionala HORĂ a UNIRII, în peisajul feeric al iernii geroase, sub strălucirea superbă a instalaţiilor de iluminat festiv.
Aceluiaşi eveniment i-a fost dedicată şi întâlnirea dintre profesorul Mircea Gheborean cu elevii clasei a IV-a A( învăţătoare d-na Lucreţia Rotaru) de la Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu”.



Mircea Gheborean

"Şah la Regină", faza pe Consiliul Local

Scandalul „Şah la Regină” prin care a fost destituită din funcţie Cristina Dancu, fosta directoare a casei de Cultură Luduş s-a mutat în Consiliul local Luduş. Chiar dacă există un proces pe rol în acest moment, Cristina Dancu a decis să se adrseze forului legislativ local pentru a fi reîncadrată în funcţie. Cererea i-a fost respinsă de către aleşii locali luduşeni.

La şedinţa Consiliului local de săptămâna trecută, aleşii locali au avut de dezbătut şi plângerea prealabilă a fostei directoare a Casei de Cultură Luduş, prin care aceasta solicita „să îmi asiguraţi toate condiţiile desfăşurării activităţii în calităţii de director al Casei de cultură Luduş”, după cum se arată în actul depus spre dezbaterea consilierilor locali. Motivul pentru care a solicitat acest lucru este faptul că primarul oraşului Luduş nu ar fi avut competenţa de a dispune asupra contractului ei de muncă. Însă ceea ce a omis să mai precizeze fosta directoare este faptul că pentru a se putea încheia un nou contract, este nevoie de un proiect de management cultural, act pe care ea nu l-a deţinut nici în momentul în care a fost încadrată în funcţie, în toamna anului 2005. Mai mult decât atât, încadrarea ei în funcţie s-a făcut prin dispoziţia primarului de la acea vreme, Ovidiu Dancu (soţul acesteia), şi nicidecum printr-un act al Consiliului Local.

Cine face şi desface

De asemenea, chiar prima instanţă care s-a judecat acest caz, în sentinţa pe care a emis-o, precizează: „În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei (Cristina Dancu – n.red.) cum că nu Primarul ar fi autoritatea în drept a dispune încetarea unui contract de management, această afirmaţie este eronată, primarul având această atribuţie potrivit Legii administraţiei publice locale. Mai mult, în prezenta cauză dispoziţia de încadrare în funcţia de director a fost emisă de primarul oraşului Luduş, iar încetarea acesteia se face în mod similar, ţinând cont de principiul simetriei actelor juridice”. (Sentinţa Civilă nr. 837/2009 emisă de Tribunalul Mureş).

PNL şi PSD se abţin de la vot

Cel mai aprig susţinător al fostei directoare s-a dovedit a fi consilierul local Ioan Bungardi (PSD), care a cerut forului local să reînnoiască acel contract de management. În replică, atât secretarul oraşului, cât şi consilierul juridic al Primăriei au precizat că nu este de competenţa Consiliului local de a încheia un nou contract cu fosta directoare, pe motiv că în momentul de faţă sentinţa care a dat câştig decauză primarului a fost atacată cu recurs şi drept urmare există un litigiu pe rol în acest caz.

Astfel, supusă la vot în plenul consiliului, cererea fostei directoare a fost respinsă cu 10 voturi pentru şi 7 abţineri.

Presedintele Băsescu rămâne în funcţie

Judeţul Mureş – pro Băsescu
Biroul Electoral Judetean a anuntat rezultatul final din turul doi al alegerilor prezidentiale in judetul Mures. Conform datelor oferite de BEJ, Traian Basescu a castigat alegerile prezidentiale in judetul Mures, cu 123.764 de voturi valabil exprimate (51,20%). Candidatul PSD pentru presedintie, Mircea Geoana, a obtint 117.955 voturi (48,79%). Numarul voturilor nule a fost de 3.499, adica 1,42% din numarul voturilor. Numarul total de persoane care s-au prezentat la vot a fost de 245.218 (50,40%).

Luduşenii au votat Traian Băsescu
La votul de duminică, luduşenii s-au prezentat la urne în proporţie de aproape 60 la sută dintre cei cu drept de vot. Rezultatele înregistrate în secţiile de votare de pe raza oraşului Luduş, arată astfel: 62 la sută dintre luduşeni s-au exprimat în favoarea lui Traian Băsescu, în timp ce Mircea Geoană a întrunit doar 38 de procente.

La nivel naţional – Băsescu reales
Rezultatele oficiale oferite de către Biroul Electoral Central (BEC) au consfinţit victoria lui Traian Băsescu în faţa contracandidatului său, Mircea Geoană. Astfel, În favoarea lui Traian Băsescu s-au pronunţat 5.243.359 alegători, în timp pentru Mircea Geoană au optat 5.165.415 cetăţeni cu drept de vot. Acestea reprezintă rezultate parţiale în urma introducerii şi validării rezultatelor înregistrate într-un număr de 21.518 secţii de votare, reprezentând 99,13% din totalul de 21.706 secţii. Traian Băsescu a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate în urma centralizării în proporţie de 100 la sută a rezultatelor votării într-un număr de 35 de judeţe, în toate cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti şi la secţiile de votare din străinătate. Potrivit datelor parţiale făcute publice de BEC, din totalul celor 18.181.959 alegători înscrişi în listele electorale permanente, duminică s-au prezentat la urne 10.546.299 cetăţeni cu drept de vot (58,00%), fiind consemnate un număr de 10.408.774 voturi valabil exprimate (98,69%) şi 137.452 voturi nule (1,30%).

Iohannis, sau cariera guvernamentală ce s-a sfârşit înainte să înceapă
Iohannis a spus, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că a urmărit ultimul comunicat de presă de la BEC şi că lucrurile se îndreaptă spre o clarificare. El a spus că este clar că aceste rezultate diferite au apărut din cauza diferenţei foarte mici între voturile celor doi candidaţi. "Pentru mine persoanal, acest parcurs s-a terminat aici, sunt şi rămân în Sibiu. (...) A fost o experienţă inedită, foarte interesantă, a fost o onoare să fiu cooptat în echipă cu Geoană şi Antonescu", a spus Iohannis. El a menţionat că dacă seara este un rezultat, iar dimineaţa altul, "apar ceva emoţii", dar că trebuie "să fim conştienţi" că rezultatul unui vot trebuie acceptat ca atare. "Sigur, nu avem rezultatul final acceptat şi comunicat, este extrem de puţin probabil să avem schimbări spectaculoase", a afirmat Iohannis.

Românii din diaspora au votat masiv
Conform Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în cele 294 de secţii de votare organizate în afara ţării s-au prezentat la vot 147.754 de cetăţeni români. S-au înregistrat 146.876 de voturi valabile, iar 861 au fost voturi nule. Votul românilor din străinătate la turul doi pentru alegerea preşedintelui s-a încheiat, luni dimineaţă, la ora 7.00, ora României, odată cu închiderea ultimelor şapte secţii de votare din SUA, respectiv Los Angeles, Portland, Seattle, San Francisco, Sacramento, Orange County şi Las Vegas. Pe baza diferenţelor de fus orar, votul s-a derulat în străinătate pe durata a 35 de ore şi a decurs în condiţii normale, fără a fi înregistrate incidente, informează MAE. Ultimul cetăţean român care şi-a exercitat dreptul de vot la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a fost Raluca Popa. Aceasta a votat la ora 20.58, ora locală, la secţia nr. 207 din Los Angeles (la sediul Consulatului General al României). Raluca Popa este studentă. Pe baza informaţiilor primite de la preşedinţii secţiilor de votare din străinătate, până la ora 07.00, ora României, la cele 294 de secţii din străinătate au votat peste 147.600 de cetăţeni români.