Călător printre Cuvinte

CĂLĂTORIE SPRE O ZI DE TOAMNĂ

2011-10-06T04:11:00.000-07:00

Aceste rânduri vor a fi umplute cu miez de nucă, gust de must şi aromă de mere pe care am vrut a le culege din călătoria pe Valea Mureşului. “Înarmat” cu aparatul foto şi cu reportofonul, am părăsit calculatorul din redacţie, conferinţele de presă şi am evadat pentru o jumătate de zi din freamătul oraşului. Poate că am mai trecut de mai multe ori prin această parte a judeţului nostru, dar, îngânduraţi, un am reşit să vedem “pădurea din cauza copacilor”.

Chiar dacă octombrie este pe sfârşite, soarele ne mai încălzeşte încă, toamna trimiţându-şi vestitorii în plânsul unui măr de Batoş, a unei cepe de Suseni sau în bătălia dintre ardeiul gras cu cel iute, amintindu-ne că “borcaniada” e în plină desfăşurare. Am pornit spre Reghin şi de acolo mai departe spre Brânciveneşti, Ruşii Munţi, Deda, apoi Răstoliţa, înr-o călătorie pe Valea Mureşului Superior.

Oraşul Viorilor ne primeşte parcă mai posomorât decât ultima dată când am mai fost pe la el. Încă de la intrare două căruţe încurcă circulaţia spre nemulţumirea şoferilor mereu grăbiţi, cu atât mai mult cu cât şi aici se reabilitează arterele de circulaţie. Abia am reuşit să ne strecurăm până la ieşirea spre Topliţa, unde ne întâmpină “Gliga Land”, cu gimnaziu şi castel. Vrând-nevrând, rămânem o clipă cu ochii aţintiţi asupra mega-construcţiilor. Pornim mai departe, atraşi de culorile toamnei ce se jucau prin pădurile ce abia se îtrezăreau.

Oprim la primăria din Brâncoveneşti să vedem ce mai e nou prin comună. Cu primarul nu am reuşit să vorbim, fiind într-o şedinţă importantă, ne informează un funcţionar. Zice să mai aşteptăm. I-am promis că o să revenim, pornind mai departe. Brâncoveneştiul a rămas rămas în urma noastră, ascuns parcă într-o cireaşă de mai.

Tărâmul pădurilor

Ajungem la Ruşii Munţi, unde ne întâmpină din depărtare noua sală de sport, parcă făcându-ne prieteneşte cu ochiul. Intrăm în comună şi suntem surprinşi de două părculeţe cu fântâni arteziene; facem repede câte o poză apoi ne îndreptăm spre şcoală, o clădire modernă, cu termopane şi trotuare cu pavaj la intrare. Elevii gălăgioşi erau în recreaţie, iar când ne-am apropiat, ruşinându-se parcă, ne-au dat bună ziua. La pârâul din vale, o bătrână spăla rufe; ne-a privit cu mirare, bolborosind ceva de neînţeles.

Deja ne aflam pe tărâmul pădurilor, care a adus bunăstare locuitorilor. Aducţiunea de apă, centrală telefonică digitală, şcoli şi grădiniţe moderne, toate rezultând din valorificarea economică e lemnului. Pădurile localnicilor se întind până în judeţul Suceava, deoarece oamenii au primit aceste domenii încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Au fost împroprietăriţi chiar de împărăteasa Maria Tereza, care şi-a recompensat supuşii, grăniceri la acea vreme, apărând hotarele marelui imperiu. Odată cu retrocedările, peste o mie de hectare au revenit urmaşilor grănicerilor de altă dată.

Scaunul Domnului…

Părăsim Ruşii Munţi şi ne îndreptăm spre Deda, având în faţă imaginea unei toamne superbe ce se juca prin desişul pădurilor ce refuză să îşi schimbe garderoba, iar partea dreaptă, Mureşul, oferind un splendit spectacol al naturii. În centrul comunei ne primeşte Casa Domnului, biserică mare, ca o arcă a dovezii de credinţă a locuitorilor acestei zone. După câţiva kilometri, din Deda Bistra, o plăcuţă amplasată pe un stâlp ne indică locul pe unde putem urca spre Scaunul Domnului, un pisc al Călimanilor, înal de 1380 de metri. “Scaunul” se înfăţişează ca un mic platou alpin, ce îţi oferă o panoramă deosebită spre râul Mureş şi spre crestele Călimanilor, o zonă sălbatică şi pitorească în acelaşi timp. În jurul acestui nume al muntelui s-au ţesut de-a lungul vremurilor multe legende, cu vrăjitoare şi zâne, pe care sătenii din zonă le mai păstrează şi azi, transmiţându-le şi generaţiilor ce vin, în semn de respect pentru locurile în care îşi duc viaţa şi pentru a păstra nealterată tradiţia în lada de zestre a lumii satului mureşean.

Sunt locuri din judeţul nostru pe care merită să le cunoaştem şi să le apreciem la adevărata valoare. Satul nostru încearcă să mai păstreze vie acea simplitate şi frumuseţe cu care a fost înzestrat. Obosiţi de rutina unor zile fără repere memorabile, atunci când ne dăm seama că vremea vieţuirii noastre un mai are răbdare să ne ofere zile cu gust demn de aducere aminte, nopţi cu parfum de neuitat, o scurtă călătorie pe Valea Mureşului poate fi un pansament sufletesc într-o oază de linişte.

Informaţia de Mureş, octombrie 2006

10 ANI ÎN SLUJBA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC!

2010-10-21T09:55:00.000-07:00

Zona de Câmpie a Transilvaniei, mai precis Valea Mureşului, poartă multe cântece. Cine le ascultă nu le mai uită, mai ales dacă sunt purtate spre lume de către CIPRIAN ISTRATE. Luminos ca o dimineaţă de vară, cu ochii limpezi şi voce de argint, CIPRIAN şi-a înmulţit darurile hărăzite şi cu o prezenţă scenică impecabilă, cu un repertoriu curat şi costume populare de o magică frumuseţe.
Spiritul care locuieşte Câmpia Transilvaniei se simte bine, ca într-o casă încăpătoare, curată şi bine gospodărită, în cântecele lui CIPRIAN ISTRATE. Cântecele lui vorbesc despre viaţa ta şi mai ales, vorbesc simplu, cu cuvintele tale, de parcă tu ai vorbi. Şi le reţi în gând, de parcă tu ai cânta. Căci vocea lui are acea rară calitate de a ţi se impune ca şi cum ar fi vocea ta interioară.
Iar dacă mai ai îndoieli asupra propriilor tale gusturi, nu ai decât să asculţi acompaniamentul său muzical, susţinut de CETERAŞII DE PE CÂMPIE, care, atunci când cetera supină şi când râde, când se joacă şi povesteşte, arată că spiritul ce locuieşte Câmpia Transilvaniei se bucură.

http://www.youtube.com/watch?v=3Pldw6_jjtk&feature=related

2010-05-29T08:40:00.000-07:00

Lansat, de curând, în viaţa publicistică, ca ziarist, cu toată dăruirea talentului şi pasiunea vârstei, domnul Dorin Grama, ziarist de profesie şi licenţiat în jurnalistică al Universităţii din Bucureşti, dovedeşte, prin primul său volum de publicistică, adevărul obiectiv, conform căruia jurnalismul înseamnă un spirit de morală, de etică profesională, anume aceea de a transmite vibraţia propriei conştiinţe, cu exigenţă, realism, fantezie, imaginaţie, simbol sau idee.
Prin ceea ce a publicat, în ziarele din Bucureşti, Tîrgu-Mureş, Cluj Napoca şi, mai ales, în săptămânalul Luduşeanul, care aniversează doi ani de la prima sa apariţie, Dorin Grama a dovedit, prin îndrăzneala editorială, concepţia şi programul publicistic, că are nervul şi verva unui veritabil gazetar. Fondând săptămânalul “Luduşeanul”, primul ziar din istoria acestei aşezări, Dorin Grama l-a conceput, împreună cu colectivul de redactori, tineri şi mai vârstnici, pasionaţi de presă, ca acest hebdomadar să fie o tribună de îndrumare a opiniei publice luduşene, o oglindă fidelă a zbuciumului citadin. Ca principii călăuzitoare ale publicaţiei, amintim, în primul rând, pe cel educativ, căci rolul presei este să formeze conştient o judecată obştească, publicistica fiind o operă de pedagogie a mulţimii.
În primul editorial al “Luduşeanului”, un adevărat articol programatic, din 24 septembrie 2007, intitulat “Un fel de a vedea Luduşul”, Dorin Grama, alături de ceilalţi redactori, îşi propune “scormonirea în adâncurile realităţii”, chiar dacă, e parţial, subiectivă, iar adevărul e relativ. Tematica articolelor sale este extrem de variată, modalităţile de expresie sunt multiple, foarte diverse, organizându-se într-o construcţie bogată, dar nu încărcată, cu o arhitectonică impecabilă şi o logică imbatabilă. Alături de dezbaterile despre etica profesională, preţuirea trecutului istoric, evocarea tradiţiilor populare, reportajele cu evidente tente de prozator, problematica socială, aniversările cu mare rezonanţă în viaţa românilor, întâlnim un analist politic pertinent, atât în politica internă, cât şi în cea externă. Dorin Grama aduce în faţa cititorilor Luduşeanului, pentru cunoaştere şi preţuire, puterea exemplară a trecutului nostru, lăsat prea departe faţă de sensibilitatea modernă a contemporanilor noştri. Edificator pentru această aserţiune este articolul “Eternul prezent”, din septembrie 2008, în care el condamnă ignorarea trecutului, pe care o califică drept “o gravă criză de identitate naţională” şi recomandă generaţiilor tinere să nu fie “prizonieri în efemeritatea clipei”, o splendită metaforă care îndeamnă la reflecţie gravă şi la direcţionări de conştiinţe. Fiind ancorat în realitatea vieţii luduşenilor, Dorin Grama dezbate drama emigrării tinerilor, cu toate consecinţele, mai ales negative, ce le implică această dislocare traumatizantă, dar fortuită, din căminul conjugal şi din ambientul apropiat. O oglindă a acestui fenomen este reportajul “Stranierii din Luduş vin acasă în concediu” (Informaţia de Mureş, august 2006), în care el descrie panorama oraşului, în august, când cei întorşi în maşini cu motoare de mulţi cai putere, aglomerează Bulevardul, iar terasele şi cafenelele irup de veselie. Alteori, ziaristul îşi dezvăluie o altă latură a scrisului său, sarcasmul coroziv şi spiritul pamfletar. Astfel, articolul “Generaţia “Singur acasă” (Informaţia de Mureş, august 2006) reia aceeaşi dramă a emigrării, drama familiilor destrămate. Pe aceleaşi coordonate se află articolul de fond “Victoria imposturii”, care evidenţiază criza sistemului educaţional românesc şi susţine nevoia lui de reformare grabnică. Articolul “Învăţământul cu mentalitate de râie” critică lipsa de valoare a învăţământului superior actual, proliferarea malignă a unor instituţii, precum şi a diplomelor fără valoare reală.
Unele articole au o tentă evidentă etnografică, autorul fiind fascinat de tradiţiile populare, care încă mai dăinuiesc în conştiinţa colectivităţilor rurale, aşa cum ne înfăţişează reportajul “Hai de-a roata focului, la jocul Sângiorzului”, în care se evocă acele tradiţii populare legate de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, din 23 aprilie. Uneori, se face elogiul Bisericii, al tradiţiilor pe care ea le perpetuează, cum este tradiţia de înmormântare la Zau de Câmpie, autorul definind moartea drept “judecata eternităţii deasupra timpului”. Articolele aniversare, cum este cel intitulat “De ziua femeii”, se constituie ca un elogiu adus maternităţii, căci femeia “ascunde în pântece eternitatea”. Alte editoriale dezbat proble de etică, de comportament civic, aşa cum este cel intitulat “Dragoste şi putere” (Bucureşti, 2002), unde se scot în evidenţă feţele antinomice ale acestor trăiri, dualitatea lor.
Când face un bilanţ, la şase luni de la apariţia Luduşeanului, autorul se pronunţă, principial, pentru un examen critic, competiţie autentică, dialog şi polemici de idei. Pe aceleaşi coordonate sunt şi editorialele “Depinde de noi”, “Se poate şi altfel” şi “Puterea cuvântului” – care distinge puterea miraculoasă şi magia divină a cuvântului. Metafora “pleoapa inimii” este expresia comunicării sufleteşti între oameni.
Ancorat în realitatea imediată, Dorin Grama dezbate, ca un veritabil analist politic, criza din Georgia şi neputinţa Occidentului faţă de acest conflict. Uneori partizanatul politic scapă de sub condeiul jurnalistului, aşa cum apare în articolul “Mai e mult până departe”, care demască demagogia şi populismul practicat de PSD şi alte partide, în timp ce viaţa socială se deteriorează mereu.
Aşa cum se ştie, presa, ziarul îndeosebi, este o anticameră a literaturii. Dorin Grama îşi dezvăluie aceste abilităţi în reportajele “Comorile pământului de la Zau de Câmpie”, unde m-a surprins plăcut metafora-personificare “timpul închis între cărămizi şi mortar”. Reportajul “Balda, fărâmă a Câmpiei Transilvaniei” are reale calităţi de proză descriptivă, panorama Câmpiei Transilvaniei amintindu-ne de paginile antologice ale prozei lui Pavel Dan.
Practicând scrisul publicistic, în spiritul tradiţiei presei româneşti, cu o notă din ce în ce mai definitorie, cu o puternică amprentă particulară, ancorat tot mai profund în realitatea luduşeană, naţională şi chiar internaţională, Dorin Grama dovedeşte, cu acest volum de publicistică, că a ajuns la maturitatea creatoare, fiind un jurnalist cu un stil elevat şi o anvergură tot mai cuprinzătoare a ariilor investigate de condeiul său, ceea ce legitimează optimismul nostru cu privire la evoluţia sa ca jurnalist.
Prof. Vasile Cigher

"Viaţa începe la ora 8" - un nou proiect Luduseanul

2010-02-07T00:54:00.000-08:00

Luni, 8 februarie 2010, a apărut primul număr dintr-o nouă publicaţie luduşeană.
Este vorba despre ziarul liceenilor de la Grupul Şcolar Industrial Luduş (singura instituţie de învăţământ liceal din oraş), intitulată sugestiv “Viaţa începe la ora 8”.
Ziarul va apărea lunar împreună cu săptămânalul “Luduşeanul”, al cărui redactor-şef este Dorin Grama. Acesta le-a oferit liceenilor luduşeni posibilitatea de a-şi transpune off-urile negru pe alb, în văzul tuturor cetăţenilor, şi de a-i susţine cu publicarea ziarului şi distribuirea acestuia în întreg orasul.
“Mă bucur enorm că am găsit disponibilitate atât din partea conducerii Liceului, a cadrelor didactice, şi mai ales din partea elevilor, pentru conceperea şi editarea acestui lunar al elevilor noştri. Ne-am angajat într-un proiect ambiţios şi cred că primul pas a fost făcut şi să sperăm că vom avea o colaborare de lungă durată. Cred că Liceul nostru, care este de altfel o rampă de lansare pentru mulţi, are, în sfârşit, un ziar propriu. Chiar dacă au mai fost încercări timide de concepere, iată că acum avem în sfârşit un ziar adevărat!“, a ţinut să precizeze redactorul şef de la Luduşeanul.
Directorul Liceului, profesorul Ioan Pop a dorit să precizeze, cu ocazia apariţiei acestui prim număr: “Elevii, tinerii vin către noi cu necesităţi noi şi cu întrebări noi, la care suntem datori să răspundem în mod corect. Preocuparea către ce doresc tinerii, către ce nevoi reale au aceştia, către modul în care putem să le oferim o cultură şi un spaţiu sănătos de dezvoltare a talentelor şi calităţilor cu care vin spre noi, trebuie să devină un ideal al oricărei unităţi de educaţie care poate privi spre viitor în mod just şi poate avea maturitatea de a îşi asuma responsabilitatea pentru acţiunile sale. Cred cu sinceritate în proiectul vostru şi mai ales în puterea lui de a clădi o punte mai trainică de legătură cu dascălii voştri.”
Ţinem să menţionăm ca partea tehnică şi redacţională a ziarului este realizată în întregime de elevi ai Grupului Şcolar Industrial Luduş, tineri dornici de a-şi exprima punctual de vedere şi de a le demonstra tuturor că mai au şi ei ceva de spus înainte de a fi încheiată fraza.
După cum ne relatează şi redactorul-şef al ziarului liceenilor, Oana Sicobean, “încercăm să cream un tablou în cuvinte din imaginile şi acţiunile de pe coridoarele liceului nostru. Mizăm pe realitatea nudă, lipsită de cosmetizare. Cu alte cuvinte, noi dorim să fim autentici…şi vrem să vă împărtăşim realitatea noastră!”. În final amintim şi restul echipei: tehnoredactor – pikchiu, redactori - Andra Olaru, Andrei BOB, Cora Olaru, Paula Olaru, Roxana Mureşan, Sorina Mărginean, Sorina Puiac şi Teo Bologa.
Tinerii elevi vă îndeamnă astfel “să vă treziţi la ora opt” pentru că atunci începe viaţa în viziunea lor, şi s-ar putea sa înceapă fără voi.

Regal al muzicii populare pe scena culturii ludusene

2010-01-28T23:29:00.000-08:00

Este pentru al doilea an consecutiv când, sub patronajul domnului primar Florin Urcan, Primăria oraşului Luduş şi Casa Orăşenească de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” omagiază, cu prilejul ZILEI UNIRII, 24 IANUARIE, întemeierea STATULUI ROMÂN MODERN şi personalitatea remarcabilă a primului său domnitor, colonelul Alexandru Ioan Cuza.
Programul aniversar din acest an s-a desfăşurat duminică, 24 ianuarie. A început la ora 15,30 în sala mare a Casei de Cultură prin alocuţiunile evocatoare ale d-lui primar Florin Urcan şi profesorului Mircea Gheborean. A continuat cu excepţionalul spectacol folcloric susţinut de rapsodul popular, profesor universitar doctor Ioan Bocşa, de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, din Cluj Napoca, de actulii sau foştii studenţi ai domniei sale, Ovidiu Olar, Veronica Macarie şi Roxana Reche, acompaniaţi de orchestra „Ardealul”, din Cluj Napoca. Taragotistul, prof. Sergiu Cipariu, din Mărginimea Sibiului, strănepot al filologului, lingvistului şi revoluţionarului Timotei Cipariu( 1805-1887), contrabasistul Ioan Baciu, profesor din Cluj Napoca, acordeonistul Victor Geogean, profesor din Alba Iulia şi violonistul Ovidiu Barteş, din Cluj Napoca au oferit un regal de muzică populară, aplaudat la scenă deschisă, minute în şir, de cei peste 400 de luduşeni prezenţi în sală. De aceeaşi apreciere s-a bucurat suita de dansuri populare prezentată de membrii Ansamblului folcloric „Ardealul” al Casei Orăşeneşti de Cultură, îndrumaţi de coregrafii Mariana şi Petru Pop.
Manifestarea dedicată aniversării Micii Uniri de acum 151 de ani s-a încheiat pe platoul din faţa Primăriei, unde luduşenii, tineri şi vârstnici, femei şi bărbaţi, la îndemnul primarului Florin Urcan, s-au încins în tradiţionala HORĂ a UNIRII, în peisajul feeric al iernii geroase, sub strălucirea superbă a instalaţiilor de iluminat festiv.
Aceluiaşi eveniment i-a fost dedicată şi întâlnirea dintre profesorul Mircea Gheborean cu elevii clasei a IV-a A( învăţătoare d-na Lucreţia Rotaru) de la Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu”.

Mircea Gheborean

"Şah la Regină", faza pe Consiliul Local

2010-01-28T23:27:00.000-08:00

Scandalul „Şah la Regină” prin care a fost destituită din funcţie Cristina Dancu, fosta directoare a casei de Cultură Luduş s-a mutat în Consiliul local Luduş. Chiar dacă există un proces pe rol în acest moment, Cristina Dancu a decis să se adrseze forului legislativ local pentru a fi reîncadrată în funcţie. Cererea i-a fost respinsă de către aleşii locali luduşeni.

La şedinţa Consiliului local de săptămâna trecută, aleşii locali au avut de dezbătut şi plângerea prealabilă a fostei directoare a Casei de Cultură Luduş, prin care aceasta solicita „să îmi asiguraţi toate condiţiile desfăşurării activităţii în calităţii de director al Casei de cultură Luduş”, după cum se arată în actul depus spre dezbaterea consilierilor locali. Motivul pentru care a solicitat acest lucru este faptul că primarul oraşului Luduş nu ar fi avut competenţa de a dispune asupra contractului ei de muncă. Însă ceea ce a omis să mai precizeze fosta directoare este faptul că pentru a se putea încheia un nou contract, este nevoie de un proiect de management cultural, act pe care ea nu l-a deţinut nici în momentul în care a fost încadrată în funcţie, în toamna anului 2005. Mai mult decât atât, încadrarea ei în funcţie s-a făcut prin dispoziţia primarului de la acea vreme, Ovidiu Dancu (soţul acesteia), şi nicidecum printr-un act al Consiliului Local.

Cine face şi desface

De asemenea, chiar prima instanţă care s-a judecat acest caz, în sentinţa pe care a emis-o, precizează: „În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei (Cristina Dancu – n.red.) cum că nu Primarul ar fi autoritatea în drept a dispune încetarea unui contract de management, această afirmaţie este eronată, primarul având această atribuţie potrivit Legii administraţiei publice locale. Mai mult, în prezenta cauză dispoziţia de încadrare în funcţia de director a fost emisă de primarul oraşului Luduş, iar încetarea acesteia se face în mod similar, ţinând cont de principiul simetriei actelor juridice”. (Sentinţa Civilă nr. 837/2009 emisă de Tribunalul Mureş).

PNL şi PSD se abţin de la vot

Cel mai aprig susţinător al fostei directoare s-a dovedit a fi consilierul local Ioan Bungardi (PSD), care a cerut forului local să reînnoiască acel contract de management. În replică, atât secretarul oraşului, cât şi consilierul juridic al Primăriei au precizat că nu este de competenţa Consiliului local de a încheia un nou contract cu fosta directoare, pe motiv că în momentul de faţă sentinţa care a dat câştig decauză primarului a fost atacată cu recurs şi drept urmare există un litigiu pe rol în acest caz.

Astfel, supusă la vot în plenul consiliului, cererea fostei directoare a fost respinsă cu 10 voturi pentru şi 7 abţineri.

Presedintele Băsescu rămâne în funcţie

2009-12-08T08:03:00.000-08:00

Judeţul Mureş – pro Băsescu
Biroul Electoral Judetean a anuntat rezultatul final din turul doi al alegerilor prezidentiale in judetul Mures. Conform datelor oferite de BEJ, Traian Basescu a castigat alegerile prezidentiale in judetul Mures, cu 123.764 de voturi valabil exprimate (51,20%). Candidatul PSD pentru presedintie, Mircea Geoana, a obtint 117.955 voturi (48,79%). Numarul voturilor nule a fost de 3.499, adica 1,42% din numarul voturilor. Numarul total de persoane care s-au prezentat la vot a fost de 245.218 (50,40%).

Luduşenii au votat Traian Băsescu
La votul de duminică, luduşenii s-au prezentat la urne în proporţie de aproape 60 la sută dintre cei cu drept de vot. Rezultatele înregistrate în secţiile de votare de pe raza oraşului Luduş, arată astfel: 62 la sută dintre luduşeni s-au exprimat în favoarea lui Traian Băsescu, în timp ce Mircea Geoană a întrunit doar 38 de procente.

La nivel naţional – Băsescu reales
Rezultatele oficiale oferite de către Biroul Electoral Central (BEC) au consfinţit victoria lui Traian Băsescu în faţa contracandidatului său, Mircea Geoană. Astfel, În favoarea lui Traian Băsescu s-au pronunţat 5.243.359 alegători, în timp pentru Mircea Geoană au optat 5.165.415 cetăţeni cu drept de vot. Acestea reprezintă rezultate parţiale în urma introducerii şi validării rezultatelor înregistrate într-un număr de 21.518 secţii de votare, reprezentând 99,13% din totalul de 21.706 secţii. Traian Băsescu a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate în urma centralizării în proporţie de 100 la sută a rezultatelor votării într-un număr de 35 de judeţe, în toate cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti şi la secţiile de votare din străinătate. Potrivit datelor parţiale făcute publice de BEC, din totalul celor 18.181.959 alegători înscrişi în listele electorale permanente, duminică s-au prezentat la urne 10.546.299 cetăţeni cu drept de vot (58,00%), fiind consemnate un număr de 10.408.774 voturi valabil exprimate (98,69%) şi 137.452 voturi nule (1,30%).

Iohannis, sau cariera guvernamentală ce s-a sfârşit înainte să înceapă
Iohannis a spus, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că a urmărit ultimul comunicat de presă de la BEC şi că lucrurile se îndreaptă spre o clarificare. El a spus că este clar că aceste rezultate diferite au apărut din cauza diferenţei foarte mici între voturile celor doi candidaţi. "Pentru mine persoanal, acest parcurs s-a terminat aici, sunt şi rămân în Sibiu. (...) A fost o experienţă inedită, foarte interesantă, a fost o onoare să fiu cooptat în echipă cu Geoană şi Antonescu", a spus Iohannis. El a menţionat că dacă seara este un rezultat, iar dimineaţa altul, "apar ceva emoţii", dar că trebuie "să fim conştienţi" că rezultatul unui vot trebuie acceptat ca atare. "Sigur, nu avem rezultatul final acceptat şi comunicat, este extrem de puţin probabil să avem schimbări spectaculoase", a afirmat Iohannis.

Românii din diaspora au votat masiv
Conform Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în cele 294 de secţii de votare organizate în afara ţării s-au prezentat la vot 147.754 de cetăţeni români. S-au înregistrat 146.876 de voturi valabile, iar 861 au fost voturi nule. Votul românilor din străinătate la turul doi pentru alegerea preşedintelui s-a încheiat, luni dimineaţă, la ora 7.00, ora României, odată cu închiderea ultimelor şapte secţii de votare din SUA, respectiv Los Angeles, Portland, Seattle, San Francisco, Sacramento, Orange County şi Las Vegas. Pe baza diferenţelor de fus orar, votul s-a derulat în străinătate pe durata a 35 de ore şi a decurs în condiţii normale, fără a fi înregistrate incidente, informează MAE. Ultimul cetăţean român care şi-a exercitat dreptul de vot la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a fost Raluca Popa. Aceasta a votat la ora 20.58, ora locală, la secţia nr. 207 din Los Angeles (la sediul Consulatului General al României). Raluca Popa este studentă. Pe baza informaţiilor primite de la preşedinţii secţiilor de votare din străinătate, până la ora 07.00, ora României, la cele 294 de secţii din străinătate au votat peste 147.600 de cetăţeni români.

Băiatul doar cu comportament de şatră

2009-11-16T01:32:00.000-08:00

Aşa cum scriam în urmă cu trei săptămâni despre candidatul PNL la preşedinţie – Crin Antonescu – că este „băiatul cu nume de floare, dar cu comportament de şatră”, mă simt dator să retrag prima parte a sintagmei şi să enunţ, cu tot riscul de a se stropşi din nou câteva gaiţe croncănitoare, că acest personaj al scenei politice româneşti are doar comportament de şatră. Şi a dovedit-o din plin, sâmbătă după-amiaza, la Cluj, în prima dezbatere cu Traian Băsescu.
De la discursul unui candidat la cea mai înaltă funcţie în stat ai alte pretenţii. Candidatul PNL a crezut că „va prinde” dacă se coboară în lături. Dar probabil că nici nu a coborât, pentru că el acolo se află tot timpul. Discursul său nu a avut logică, nici consistenţă şi nici nu a transmis nimic credibil, iar asta a demonstrat, încă odată, dacă mai era nevoie, că PNL NU are candidat la preşedinţie, ci are... un băiat cu comportament de şatră, care doreşte să pecuiască în ape tulburi, poluate cu petrol. Mult petrol.
Antonescu a fost în dezbaterea respectivă precum un elev care refuză să recunoască faptul că nu şi-a făcute temele. Din păcate, tipul a demonstrat, fără să-i ceară nimeni, că este un fetus întârziat. Ceea ce a şocat de-a dreptul în exprimarea sa, a fost modul de gândire şi emiterea unor afirmaţii jignitoare şi de cea mai joasă speţă, de un limbaj mult suburban, poate chiar şi de şatră este prea mult spus, faţă de femei. (Mă iertaţi, doamna Adina Vălean sau Antonescu, sunteţi masochistă?!) A emite asemenea idei într-o dezbatere pentru cea mai înaltă funcţie în stat este sinonimă cu sinuciderea politică. Antonescu s-a sinucis politic sâmbătă după-amiaza, iar cadavrul îi cam mirosea a petrol… Prin prestaţia pe care (nu) a avut-o, Crin a părut un candidat extrem de intolerant, pe alocuri mojic, care nu a venit pentru o dezbatere. A venit pentru a jigni, crezând că acesta este atuul victoriei în campania pentru Preşedinţie! A demonstrat că nu are un proiect concret pentru români, că nu are un scop pentru care să se lupte şi pe care să-l impună, preferând jigniri, coborând în ridicol şi terminând lamentabil.
A demonstrat că este un om fără ruşine, un slugoi al intereselor petrolului. Dacă Antonescu ar fi avut sâmbătă după amiază o lipsă de calciu cât deficitul său de ruşine pe care l-a manifestat, s-ar fi zbătut în spume convulsive. Şi asta tocmai omul care, chipurile, este al bunului simţ!
Însă, se pare că deviza electorală a liderilor de la nivel central ai liberalilor este tot o “formă fără fond”, căci, prin comportamentul lor fac exact pe dos: “Pe Băsescu îl votează alcoolicii, prostituatele şi ţiganii”, a spus cunoscutul gurist Orban. Indiferent de părerile care se emit în legătură cu persoana lui, indiferent de faptul că va câştiga sau va pierde alegerile, Băsescu va fi votat şi în 2009 de nişte milioane de români. Potrivit, deci, d-lui Orban, în România există câteva milioane de alcoolici, prostituate şi ţigani.
Aceasta este România Bunului Simţ? Aşa înţeleg domnii Orban şi Antonescu să propage bunul simţ? La o primă vedere filosofia campaniei liberale este simplă: dacă pentru a-i mai da o lovitură lui Băsescu ajungem să batjocorim România, s-o facem.
Bietul Antonescu a ratat şi de această dată. În urma dezbaterii de sâmbătă, poate fără să vrea, Antonescu şi-a lipit definitiv eticheta de Repetent!

Ruşine, substantiv feminin: sentiment penibil de sfială, de jenă, provocat de un insucces sau de o greşeală (DEX).
Bun Simţ: stare normală a organismului în care omul este pe deplin conştient de ceea ce se petrece în jurul lui, fiind stăpân pe simţurile şi pe facultăţile lui intelectuale.

Luduşeanul 100: pentru luduşeni

2009-11-07T00:09:00.000-08:00

Iată-ne ajunşi la numărul 100 al publicaţiei noastre. Poate că este un moment al bilanţului, când trebuie să facem o radiografie a ceea ce au însemnat aceste 100 de numere şi doi ani de la apariţie. Probabil că puţini dintre cei care ne-au însoţit încă de la lansare s-au aşteptat la o astfel de longevitate. Deşi, în sine, numărul 100 nu indică decât doi ani din existenta unui hebdomadar, cifra este impresionantă pentru o publicaţie dintr-un oraş aşa cum este al nostru. Dincolo însă de greutăţile pe care le-am întâmpinat sau le întâmpinăm încă, se poate spune că ceea ce părea la sfârşitul lui septembrie 2007 o aventură fără prea mari şanse de reuşită a devenit un reper de neocolit în peisajul publicistic local. Ecourile stârnite de diverse materiale publicate în Luduşeanul, ca şi interesul pe care îl suscită sunt pentru noi confirmarea faptului că publicul luduşean are nevoie de informaţie şi analiză deopotrivă. Pe de altă parte, opţiunea pentru tineri s-a dovedit, cred, un pariu câştigat, atât din punctul de vedere al cititorului, care are astfel prilejul să afle cum gândesc şi cum citesc reprezentanţii noii generaţii, cât şi din punctul de vedere al tinerilor înşişi, care au găsit în mod constant, spaţiul necesar pentru a-şi face cunoscute opiniile.Celor care se grăbesc să tragă concluzii eronate, recurgând la clişee generaţioniste sau la acuze (pripite) de partizanat ideologic profesat, chipurile, de echipa de la Luduşeanul, aş vrea să le spun că singurul partizanat împărtăşit de toţi – fie ei redactori sau colaboratori – este unul al valorii, al libertăţii de gândire şi al onestităţii intelectuale. O echipă este profesionistă dacă fiecare membru al ei are propriile opinii şi propriul mod de a gândi, pentru a putea dialoga. Am dorit să construim o publicaţie vie, care să pună probleme, să găzduiască dezbateri autentice, polemici de idei. Cu fiecare număr, Luduşeanul lansează un apel conştient la luciditate, o provocare la adresa prejudecăţilor şi a gândirii leneşe, finalitatea demersului nostru nefiind alta decât încurajarea gândirii critice şi edificarea unei culturi a dialogului.Nu pot să nu constat totuşi, după 20 ani de la căderea regimului comunist, vehemenţa cu care unii dintre noi resping tot ceea ce este diferit de modul lor de a gândi, tot ceea nu cunosc (sau cunosc insuficient) şi nu înţeleg. Şi nu pot să nu mă întreb, apelând la cuvintele unui jurnalist şi politolog polonez, Adam Michnik, care observa că „moartea sistemului comunist nu înseamnă sfârşitul apucăturilor totalitare“, „dacă nu purtăm toţi în noi obiceiurile, ticurile, defectele sistemului comunist“? Cum altfel s-ar putea explica metodele securiste de a ne trăda propriii prieteni în schimbul a unei glorii efemer de efemeră, graba cu care punem etichete, refuzul de a aplica vechiul principiu de drept “ascultă şi cealaltă parte”, neputinţa de a renunţa la suspiciune şi incapacitatea de a ne accepta propriile greşeli?
Soluţia depăşirii ideologiei comuniste nu este – n-ar trebui să fie – înlocuirea ei cu un alt tip de dogmatism, indiferent de ce sau cine este reprezentat. Nu de atitudini inchizitoriale şi nici de excese doctrinare ducem lipsă. Predispoziţia pentru diverse partizanate, ca şi obisnuinţa de a gândi în alb şi negru ne împiedică adeseori să judecăm limpede.Dintre deprinderile noastre intelectuale pare să fi dispărut îndoiala: luăm totul de-a gata fără a gândi. Avem prea multe certitudini şi prea puţine dubii, formulăm sentinţe şi îi sancţionăm pe cei care gândesc altfel decât noi, îi minimalizăm pentru a-i exclude, incapabili să acceptăm alteritatea. Intoleranţa naşte intoleranţă, suficienţa este întâmpinată cu suficienţă. În locul dezbaterilor de idei asistăm, cel mai adesea, la confruntarea orgoliilor, a sensibilităţilor inflamate, la reacţii de multe ori umorale şi la exhibarea complexelor, a frustrărilor şi resentimentelor... Revenind la cele 100 de numere de Luduşeanul, sper ca luduşenii să aibă, în continuare, curiozitatea de a ne citi fără prejudecăţi, dar nu şi fără distanţă critică. Lor trebuie să le mulţumim pentru interesul manifestat săptămâna de săptămână, ca şi pentru semnalele trimise în acest interval pe adresa redacţiei.

Florin Urcan: "Luduşul nu trebuie să facă experimente, jucându-şi la Loterie viitorul!"

2009-10-25T23:12:00.000-07:00

Rep: Domnule primar, ne pregătim pentru un nou scrutin, cel pentru alegerea preşedintelui României. Este pregătită administraţia luduşeană la acest capitol?

Florin Urcan: Desigur, pregătirea noastră ca şi administraţie locală în vederea desfăşurării scrutinului pentru alegerea preşedintelui ţării, precum şi pentru Referendum-ul privind parlamentul unicameral, este în plină desfăşurare. Pot să vă spun că până la această oră au fost delimitate secţiile de vot, se lucrează pentru amenajarea acestora şi desfăşurarea în bune condiţii a procesului electoral.

Rep: Există modificări în ceea ce priveşte secţiile de vot de pe raza oraşului Luduş?

Florin Urcan: Schimbări majore nu sunt în ceea ce priveşte străzile arondate secţiilor de vot, în principiu au rămas aceleaşi ca şi la alegerile precedente. Spun în principiu, deaorece, ca o noutate, a fost constituită, conform prevederilor legale, o nouă secţie de vot, secţia specială, pentru exercitarea dreptului de vot a cetăţenilor care nu au domiciliul în raza oraşului Luduş şi se află în tranzit în oraşul nostru. Această secţie specială îşi are locaţia la Autogara oraşului, de pe strada 1 Mai.

Rep: Ce mesaj doriţi să transmiteţi luduşenilor, acum, la debutul campaniei electorale, pentru că sunteţi şi preşedinte al PD-L Luduş?

Florin Urcan: Aşa cum se poate observa, de când luduşenii m-au învestit cu încredere şi speranţă, prin votul pe care mi l-au acordat la alegerile locale, am început modernizarea şi reconstrucţia oraşului. Cred că în scurtul timp de când sunt primarul acestui oraş, am dovedit că sunt un om al faptelor şi al acţiunii, nu al vorbelor goale. Avem o serie de proiecte finalizate, altele sunt în curs de finalizare, dar avem şi o strategie pe termen mediu şi lung. Sunt proiecte îndrăzneţe şi investiţii importante, care cred că vor aduce beneficii oraşului nostru, atât din punct de vedere economico-social, cât şi cultural. Însă pentru ca să pot duce la bun sfârşit ceea ce împreună cu luduşenii ne-am propus, am nevoie de spijinul lor.
Luduşul nu trebuie să facă experimente, votând candidaţi de carton sau pe cei care sunt manevraţi din spate de Felix Motanul, Iliescu sau Hrebenciuc. Nu ne putem juca la Loterie viitorul, ci trebuie să dăm dovadă de responsabilitate şi maturitate politică şi civică, alegând în fruntea ţării continuitatea în locul experimentelor noi. Sunt convins că după 20 de ani de la căderea comunismului, nu ne permitem o reîntoarcere la ceea ce am alungat prin jertfă de sânge.
Întotodeauna am afirmat că administraţia îşi poate duce la bun sfârşit ceea ce şi-a produs, dacă cetăţeanul înţelege şi sprijină demersurile ei. Modul în care luduşenii s-au implicat în acţiunile demarate de către Primărie, nu a făcut decât să demonstreze că împreună suntem o comunitate unită, capabilă să meargă cu fruntea sus pe drumul pe care singură şi l-a hotărât; cred cu tărie în înţelepciunea luduşenilor de judeca votul lor prin prisma modernizării oraşului nostru. Îmi exprim şi de această dată credinţa că pe 22 noiembrie şi 6 decembrie ne putem hotărî viitorul şi că pentru asta avem nevoie de forţă şi de implicare, pentru că suntem stăpâni pe soarta noastră, pentru că suntem stăpâni pe decizia noastră!

“Băiatul cu nume de floare, dar cu comportament de şatră”

2009-10-25T23:10:00.000-07:00

A început campania electorală pentru alegerea preşedintelui ţării. Vedem pe toate canalele Tv, predicatori de rele sau lele nebune care gânguresc despre lume şi viaţă. Profeţi mincinoşi şi impostori celebri se dau mari înţelepţi. Vând agheasmă la preţ de carburant, paradox al unei lumi dezagregate şi expulzate din normalitate.
După peste un deceniu de trândăvie prin Parlament, brusc, pe candidatul PNL la preşedinţie pare să-l intereseze soarta ţării. Acum, ca de altfel doar în ciclurile electorale, deschide iarmaroacele îngăduinţei, unde plasează fie inspectoratele fricii, fie cornurile perfide ale abundenţei, doar de dragul Măritului Vot.
Nu vrea să împartă prada, doar vinde iluzii unor alegători turmentanţi, deprinşi la vorbe mieroase şi acadele cu E-uri. El ştie cum frica stăpâneşte cel mai bine trăirile, gândurile şi acţiunile indivizilor. La asta este maeştru. Peneliştii alături de pesedişti au dat foc la casă şi pozează apoi în salvatori. Farsori de profesie, tablagii pe masă şi în grad, pokerişti recunoscuţi internaţional joacă la ruletă destinul naţional. Şi asta pentru că li se permite. N-avem timp să-i privim adânc în ochi, să le căutăm dispreţul şi să ne măsurăm îngăduinţa pentru că ei ne-au organizat şi programat haosul în care trăim. Şi-au făcut regulile de organizare, după care au dat liber în ţarc. Ei decid cine, unde joacă şi tot ei arbitrează. Cad guvernele, se schimbă miniştrii, partidele se rotesc la putere, candidaţii promit marea cu sarea, în timp ce “băiatul cu nume de floare, dar cu comportament de şatră” anunţă Jihadul: vrea să conducă ţara fără program, dar cu balamuc.
Trăim toţi în aceeaşi patrie. Unii o consumă în straturi adipoase, iar alţii se hrănesc cu deziluzii. Cine să mai predice despre virtute, morală şi valoare? Principiile sînt moarte, doar putregaiul e viu. Iar dacă încearcă cineva să mai aducă vorba despre reformă şi modernizarea statului, imediat este izolat, pentru că, în viziunea acestui “Zdreanţă, cu ochii de faianţă”, tot ce este raţional este desuet, iar Binele, Adevărul şi Dreptatea trebuie zidite cât mai bine sub cripte mari de piatră.

Conducere nouă peste halatele albe din Luduş

2009-10-15T23:56:00.001-07:00

Începând de săptămâna trecută Spitalul Orăşenesc „Dr. Valer Russu” din Luduş are o nouă conducere. Astfel, Biriş Emil Cosmin a fost numit în funcţia de director printr-un Ordin al Ministrului Sănătăţii, punând astfel capăt interimatului asigurat de către dr. Olteanu Hadrian. Este pentru prima dată când în fruntea medicilor luduşeni se află un om care nu provine din mediul sanitar, fiind economist de profesie. Primarul Florin Urcan a luat act de această numire, asigurându-l pe noul director de tot sprijinul administraţiei publice luduşene.
Cine este Biriş Emil Cosmin?
Acesta este economist de profesie, a lucrat în mediu privat, a urmat Cursul de formare în Management Spitalicesc în cadrul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar Bucureşti, este membru titular al Asociaţiei Naţinonale a Evaluatorilor din România, deţine şi un masterat în Management Financiar Contabil la Universitatea Petru Maior Tîrgu-Mureş. Totodată, noul director este şi consilier local din partea PD-L Luduş.
Noul director a ţinut să precizeze că “mă simt onorat de propunerea ce mi s-a făcut şi îi asigur pe toţi luduşenii, în primul rând, că îmi voi da toată silinţa pentru a aduce un strop de bunăstare şi în acest sector deosebit de imporatnt pentru noi toţi – sănătatea. În primul rând am început să fac o radiografie completă a tot ceea ce înseamnă sistemul medical luduşean, pentru a avea o viziune exactă a tuturor problemelor cu care ne confruntăm”.
Referitor la această numire, primarul Florin Urcan a ţinut să precizeze că “am decis să susţinem un economist în funcţia de director al spitalului din Luduş, deoarece considerăm că în această perioadă este nevoie de un specialist în economie, care vine cu o nouă viziune managerială şi o strategie capabilă să gestioneze cu succes problemele din mediul sanitar luduşean. Totodată, am dorit ca să lăsăm medicii să stea la căpătâiul celor suferinzi, tratându-le cât mai bine durerile şi să îşi facă datoria cu multă dăruire şi pasiune, iar de problemele administrative şi financiare să se preocupe specialiştii în domeniu”, se arată într-un comunicat de presă remis de către Biroul de Presă al Primăriei Luduş.
Totodată, primarul Florin Urcan a ţinut să îl asigure de tot spijinul întregii administraţii locale, susţinând că „doresc să afirm încă odată, preocuparea noastră ca şi administraţie publică locală pentru mediul sanitar luduşean, asigurându-l pe noul director de toată susţinerea noastră, sperând ca prin efortul comun să asigurăm buna funcţionare şi desfăşurare a actului medical din oraşul Luduş”.

De recitit. Toate şcoalele...

2009-10-11T02:35:00.000-07:00

Toate şcoalele, de la cele populare pînă la universităţi – şcoale primare, secundare, profesionale, agricole, comerciale, de popi, de moaşe, de muzică, de alte arte, facultăţi de toate ramurile culturii înalte – toate dau mai mult sau mai puţin d’emlée absolvenţilor lor drepturi la dignităţi şi funcţiuni publice. Astfel, şcoala română, în loc de a fi un mijloc de educaţiune şi cultură a poporului şi a claselor dirigente, devine canal de scurgere al poftelor de întîietate între cetăţeni, de eftină parvenire, de scutire de îndatoriri, de sporire de drepturi şi privilegii. Şi din ce în ce, din gradul cel mai de jos pînă la cel mai de sus, şcoalele sînt nişte fabrici de funcţionari, de salariaţi publici şi de avocaţi – o pletoră de semidocţi, fără caractere, fără omenie, adevăraţi cavaleri de industrie intelectuală, cărora le trebuiesc numaidecît onoruri cît mai multe fără nici un merit şi cîştig cît de mare fără multă osteneală.
Aceste fabrici alimentează oligarhia publică ce stăpîneşte exclusiv ţara românească. Din aceste fabrici iese şi se primeneşte şi creşte, în oarba luptă de concurenţă pentru repurtarea rangurilor, distincţiunilor şi profiturilor, oligarhia de aventură. An cu an, apar proaspeţi pe arena publică, în poze teatrale, teoreticienii, reformatorii şi patrioţii, placizii făuritori de sistemă nouă, instigatorii exaltaţi, şovinişti, naţionalişti, iredentişti, antisemiţi, xenofagi, călărind pe întrecute fiecare pe calul său de bătaie, spre uimirea naivei trîndave plebe, servanta oligarhiei. Familiile sărmane din plebea orăşenească, lipsite de orice mijloace de producţie, trăind din mică precupeţie, ori din slujbe şi slujbuşoare, ori din cîrciumăritul de mahala, ori din meserii mai puţin uşor de mărturisit – toate aspiră, graţie şcoalelor naţionale, să-şi vadă copiii cît mai degrabă, după vîrsta majoratului, în cel mai rău caz funcţionari; în cel mai bun, măcar deputaţi ministeriabili, dacă nu chiar miniştri... Şi, ca la cele mai absurde loterii, şi aci, nu toate iluziile sînt amăgite.
Aşa se recrutează oligarhia care stăpîneşte ţara noastră românească. Nu este o oligarhie măcar statornică, de tradiţie istorică, de bravură, de obligaţiuni morale, de nobilitate, ori de merite; este o oligarhie mutabilă, de perpetuă primeneală, accesibilă oricui prin nimereală, prin loterie, prin aventură. Îndrăzneală multă, lipsă de orice scrupuluri, renunţare la demnitate personală, la onoarea familiei, infamie chiar, dacă trebuie, şi puţintel noroc – şi cariera strălucită e gata. Aşa se face concurenţa; aşa se parvine; aşa se intră în rangurile nobiliare ale oligarhiei române. Astfel dar, nici un salt social de la o generaţie la alta, oricît de enorm, nu este exclus. Dintr-un fiu de ţîrcovnic iese un bărbat de Stat care umple lumea cu personalitatea sa marcantă; dintr-un fiu de familie istorică, mari boieri pînă ieri, iese un escroc, care moare victima viţiului, cînd a scăpat de puşcărie, graţie intervenţiei rudelor influente; dintr-un copil de cîrciumăraş, un avocat ilustru, care, în cîţiva ani, din sărac lipit, ajunge milionar; dintr-un fiu al unui ministru remarcabil, un mititel agitator, trepăduş electoral, la solda unui ambiţios politic deja ajuns la culme, fost odinioară fecior în casă la răposatul ministru.

„1907. Din primăvară pînă-n toamnă. Cîteva note“, (Politice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, pp. 137-138)

Reformă în învăţământ

2009-10-11T02:34:00.000-07:00

ŞCOLILE REVIN ADMINISTRAŢIEI LOCALE. Dacă până în anul 2009, administraţia locală ( Consiliul local şi Primăria) aveau în responsabilitate doar partea materială şi financiară a şcolilor, iar comitetele de părinţi aveau mai degrabă un rol decorativ, din anul 2010 Consiliul local, Primăria şi reprezentanţii părinţilor vor avea şi atribuţii decizionale în alegerea directorilor de şcoli şi grădiniţe, în selectarea şi angajarea educatoarelor, învăţătoarelor, profesorilor şi maiştrilor instructori.
Noua lege a învăţământului, care va produce cea mai puternică reformare la nivel naţional, prevede că în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar (grădiniţă, şcoală generală şi liceu) consiliul de administraţie va avea următoarea componenţă: o treime – cadre didactice, o treime – reprezentanţi ai Consiliului Local, o treime – reprezentanţi ai părinţilor elevilor. Cu o astfel de componenţă, comunitatea locală are majoritatea de două treimi, deci puterea de decizie în administrarea unităţii de învăţământ. În această alcătuire, consiliul de administraţie organizează concursurile pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct, de selectare a cadrelor didactice, în funcţie de performanţele la clasă ale acestora. Directorii vor fi aleşi pentru o legislatură, iar cadrele didactice, titulare la nivel naţional, vor putea fi angajate pentru o periadă determinată de timp (un an, doi ani, cinci ani, zece ani). Directorul va putea fi numit oficial în funcţie după ce primarul localităţii validează rezultatul concursului. Ministerului Educaţiei şi Inspectoratelor Şcoalare Judeţene le rămân pe mai departe atribuţiile de îndrumare şi control.

FINANŢAREA ŞCOLILOR SE AXEAZĂ PE ELEVI. Exigenţele părinţilor şi interesul administraţiei locale pentru asigurarea reuşitei în viaţă a elevilor din comunitate îi vor obliga pe directori şi cadrele didactice să dea calitate, să formeze la elevi competenţe performante prevăzute de programele şi manualele şcolare. Acest efect al reformei va fi dublat de un alt element esenţial. Banii alocaţi de Guvernul României pentru şcoli vor fi gestionaţi de primării. Finanţarea şcolilor prin primării nu se va mai face pe criterii de simpatii politice, ci va fi axată pe elevi. Şcolile cu mulţi elevi vor primi mulţi bani, iar şcolile cu un număr mic de elevi vor primi bani mai puţini. În acest context părinţii vor avea dreptul să-şi înscrie copiii la şcoala unde sunt cadre didactice performante, ai căror elevi sunt bine cotaţi la concursuri, olimpiade şi admitere în următorul ciclu de învăţământ. Şcolile de la care elevii pleacă riscă să rămână fără bani şi să fie desfiinţate, cu efecte dramatice pentru întreaga comunitate locală. La toate aceste aspecte, şi bune şi rele, trebuie să fie mereu atent directorul (managerul) şcolii, primul răspunzător de tot ce se întâmplă în şcoala sa.

EVALUAREA ELEVILOR VA TESTA COMPETENŢELE ŞI NU VOLUMUL DE CUNOŞTINŢE. Altfel spus, prin evaluarea periodică elevul este pus în situaţia să aplice cunoştinţele deja dobândite în situaţii noi, să-şi dovedească puterea creativă, inventivitatea, calităţii impuse de spiritul competitiv propriu societăţii moderne. Evaluarea elevilor şi, prin ei, a educatorilor lor, se va face prin teste de nivel european la finele claselor a doua şi a patra, în clasa a şaptea, la tecerea din clasa a opta în clasa a noua, precum şi la absolvirea liceului, prin examenul de bacalaureat. Nu vor lipsi nici simulările menite să-i pregătescă pe elevi pentru evaluările periodice.

PREGĂTIREA ELEVILOR PRIN ACTIVITĂŢI FORMATIVE începe cu anul pregătitor pentru elevii care urmează să intre în ciclul primar, continuă formarea de competenţe şi abilităţi
În ciclurile primar , gimnazial şi liceal. Programul săptămânal de la şcoală va avea maximum 30 de ore ( la liceu). La ciclurile primar şi gimnazial elevii vor avea aproximativ şase discipline, faţă de unsprezece, douăsprezece câte au în momentul de faţă. Şaizeci la sută din ore vor
forma trunchiul comun al activităţii formative, identic la nivel naţional, pentru a asigura şanse egale de reuşită în viaţă a tuturor copiilor din ţară. Douăzeci la sută din ore vor fi la dispoziţia dascălului, acetuia revenindu-i sarcina să facă aprofundare, să recupereze rămânerile în urmă. Douăzeci la sută din programul de pregătire a elevilor va fi alcătuit de consiliul de administraţie la solicitarea comunităţii locale în vederea acoperirii necesarului de forţă de muncă în sectoarele economico-sociale locale.

TRECEREA ELEVILOR DIN CLASA A OPTA ÎN CLASA A NOUA DE LICEU se va realiza în ordinea mediei generale de absolvire a ciclului gimnazial. În calculul mediei va conta, în proporţie de 50 %, media de promovare a claselor V- VIII, 25% nota de la tezele cu subiect unic din clasa a VII-a, şi 25% evaluarea de la sfârşitul clasei a VIII-a. Până pe 30 noiembrie 2009, Ministerul Educaţiei va publica pe site-ul său modelele de subiecte pentru evaluarea elevilor din clasa a VIII-a la limba română, limba maternă şi matematică. Premierul Emil Boc, ministru interimar la Ministerul Educaţiei, a cerut raţiune şi raţionalitate celor care alcătuiesc aceste subiecte, pentru a nu crea discrepanţe majore între ceea ce a învăţat elevul şi ceea ce i se va cere la evaluare. Evaluarea la limba română va avea loc în 4 mai 2010, la limba maternă în 6 mai, iar la matematică în 12 mai. În perioada februarie- martie 2010 va fi organizată o simulare de evaluare. Până la data de 18 decembrie 2009 vor fi date tezele la limba română şi matematică pe semestru întâi, iar pe semestrul al doilea ână la data de 4 mai 2010. La clasa a VIII-a, tezele pe semestrul al doilea se vor susţine până la data de 23 aprilie 2010. La clasele V – VII se dau teze la limba română şi matematică. La clasa a VIII-a se adaugă teza la istorie sau geografie, la alegerea elevilor.

CALENDARUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT. Înscrierea la examenul de bacalaureat a elevilor din clasa a XII-a se va face în perioada 14 - 18 decembrie 2009. Testarea competenţelor de comunicare pentru limba română va avea loc în perioada 15 – 17 februarie 2010 şi nu în luna ianuarie cum fusese stabilit iniţial. Proba va urmări calitatea gramaticală, stilistică, competenţa verbală şi nonverbală în actul de comunicare. În perioada 17 – 19 februarie 2010 vor fi evaluate competenţele de comunicare în limba maternă. Evaluarea competenţelor digitale în domeniul informaticii va avea loc în periada 19 – 29 aprilie 2010. Peremierul Emil Boc „Profesorii vor avea de evaluat ceea ce au studiat elevii în clasele a IX-a şi a X-a . Când au studiat, elevii nu ştiau că vor susţine un test de competenţe digitale. Profesorii care îi testează trebuie să ţină cont de nevoile de bază ale elevilor de clasa a XII-a în domeniul informaticii. În minister există tendinţa să se dea probe stufoase de trei ore.”
În periada 31 mai – 4 iunie 2010 vor fi evaluate competenţele lingvistice într-o limbă modernă. Modelele de subiecte şi grilele de evaluare vor fi publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei până la data de 30 octombrie 2009. Bacalaureatul se va încheia cu următoarele probe: proba scrisă la limba şi literatura română, în 28 iunie 2010; proba scrisă la limba maternă, în 29 iunie 2010; proba obligatorie a profilului, în 30 iunie 2010, iar proba la alegere a profilului sau a specializării, în 2 iulie 2010. Rezultatele vor fi afişate pe 4 iulie, iar contestaţiile vor fi rezolvate până pe 7 iulie. Rezultatele finale vor fi făcute publice pe 8 iulie 2010.

MIRCEA GHEBOREAN
ALINA PARASCHIVA

2009-10-05T00:07:00.001-07:00

Festivalul “Toamna Luduşeană” ce s-a desfăşurat la sfârşitul acestei săptămâni a avut oaspeţi de seamă, precum preşedintele României Traian Băsescu. Acesta a participat la
inaugurarea fabricii de spumă poliuretanică a companiei Vitafoam, o investiţie de 1,5 milioane de euro, după care a avut o întâlnire cu reprezentanţii administraţiei locale din Luduş, cu fermieri şi oameni de afaceri. În cadrul acestei întâlniri, şeful statului a declarat că politizarea şcolii este o "pelagră", de care sistemul românesc de educaţie, care se reformează, şi-a propus să scape. Preşedintele a spus că este esenţial ce rezultate se vor obţine din reformarea sistemului românesc de educaţie, arătând că, odată cu promulgarea legii în acest sens, decizia se mută la administraţia locală şi la comunitate.
Al doilea lucru important evidenţiat de preşedinte se referă la desemnarea directorului prin concurs organizat de Consiliul de Administraţie al şcolii, nu de inspectorat sau minister.
"Directorul şcolii nu se mai numeşte, ci se desemnează prin concurs, organizat de Consiliul de Administraţie al şcolii, care va fi format o treime din profesori, o treime din părinţi şi o treime din reprezentanţi ai Primăriei. Nu-l mai desemnează inspectoratul sau ministerul", a spus Băsescu.
Şeful statului a adăugat că al treilea element important se referă la faptul că profesorii vor avea contract cu şcoala. "Dascălii vor avea contract cu şcoala, pe un an, doi, cinci, cum stabileşte Consiliul de Administraţie. Asta înseamnă o titularizare pe şcoală, dincolo de titularizarea la nivel naţional. Obiectivele au fost să se evite politizarea în şcoli, ca şcolile să-şi selecteze profesorii în funcţie de performanţele pe care aceştia le pot da, să scăpăm de pelagra asta a şcolii, în care punem directori în funcţie de partidul care este la guvernare. Competent, mai puţin competent, nu contează", a afirmat Băsescu.
Şeful statului a subliniat că Guvernul îşi menţine integral obligaţiile financiare faţă de şcoală şi că banii care până acum se alocau şcolilor acum se vor aloca primăriilor. Totodată, Băsescu a dat asigurări că "sunt bani pentru salariile profesorilor".
"O dată cu acest transfer al şcolii către administraţia locală, din punctul de vedere al gestionării, nu înseamnă că statul se retrage din obligaţiile pe care le are, şi anume cele de finanaţare. S-a introdus însă criteriul finanţării pe elev, pe principiul că finanţarea urmează elevul. Dacă copilul se mută la o altă şcoală, riscul pentru şcoală este să rămână fără bani, pentru că finanţarea se face pe numărul de elevi şi pe principiul că finanţarea urmează elevul. Dacă elevul se mută la altă şcoală, pleacă şi banii după el. Astfel, înseamnă că şcoala va trebui să facă performanţă, educaţie de calitate, iar profesorii să dea calitate", a conchis Băsescu.
La Festival şeful statului a rămas în mulţime, ascultând un recital extraordinar al soliştilor de muzică populară Aurel Tămaş şi Veta Biriş, apoi s-a fotografiat cu oamenii, după care a intrat în sediul Primăriei Luduş.
Traian Băsescu a vizitat câteva standuri cu produse gastronomice, după care a rămas la o terasă din oraş unde a servit masa, vizita prezidenţială terminându-se în jurul orei 18,00.
Traian Băsescu a ajuns cu întârziere la Luduş deoarece aeronava prezidenţială nu a putut ateriza pe Aeroportul Internaţional din Târgu Mureş din cauza ceţii, fiind redirecţionată spre cel din Sibiu, de unde preşedintele s-a deplasat cu maşina în localitate.

Mesajul Primarului Florin Urcan cu ocazia Zilei Pensionarilor

2009-10-05T00:05:00.000-07:00

Situată în miez de toamnă, ziua de 1 octombrie, desemnată din anul 1990 ca Zi internaţională a persoanelor vârstnice, este o zi specială pentru noi toţi, locuitori ai acestui oraş, tineri şi vârstnici deopotrivă.
Devenită deja o frumoasă tradiţie, sărbătorirea acestei zile se află sub semnul atenţiei, respectului şi al recunoştinţei de care se bucură persoanele de vârstă a treia.
Astăzi, 1 octombrie, ne plecăm cu respect în faţa concetăţenilor noştri vârstnici, pentru contribuţia însemnată pe care au adus-o de-a lungul anilor la dezvoltarea oraşului Luduş. Respectul nostru se îndreaptă în fiecare zi către persoanele de vârstă a treia, a căror experienţă de viaţă şi înţelepciune trebuie valorificate în continuare. Iată de ce preocupările noastre, ca administraţie publică locală, sunt îndreptate şi spre această categorie de populaţie. Şi ca un exemplu concret, vă spun că în luna mai a acestui an a fost inaugurat Parcul Seniorilor, fiind un prim pas dintr-un proiect mai larg ce se adresează vârstnicilor luduşeni.
Este în tradiţia poporului român de a-i cinsti şi respecta pe cei împovăraţi de ani, dar şi de tezaurul unei învăţături nepreţuite. Vârstnicii noştri, trecuţi prin vâltoarea vremurilor, ne ajută să înţelegem mai bine lumea şi adevărurile vieţii, fiind un izvor de poveţe şi un veritabil îndreptar moral pentru urmaşi. Această frumoasă imagine a omului vârstnic aparţine conştiintei noastre şi ea va trebui preluată şi de tânără generaţie de astăzi, dăinuind ca un semn de nobleţe pentru persoanele de vârstă a treia.
În această zi de sărbătoare, vă adresez, dragi pensionari, precum şi tuturor vârstnicilor luduşeni, calde urări de sănătate, tinereţe fără bătrâneţe, viaţă lungă şi liniştită alături de cei dragi.

La Mulţi Ani!

"Eu cred în înţelepciunea luduşenilor de a da măsura dreaptă a lucrurilor!"

2009-10-03T01:48:00.000-07:00

Interviu cu Primarul Oraşului Luduş, Florin URCAN

Rep:
-La un an, de când aţi devenit cel mai tânăr primar, din istoria oraşului Luduş, sunt vizibile schimbările?
Florin Urcan:
- Aşa cum am promis în campania electorală, am venit la Primărie pentru a schimba faţa oraşului. Consider că după un an de mandat, există schimbări majore în oraşul Luduş. După cum se poate observa, am venit cu o serie de măsuri ce au vizat o cât mai largă categorie de cetăţeni. A fot regândită structura tehnico-edilitară şi de circulaţie, prin amenajarea unui număr de peste 700 locuri de parcare, au fost introduse sensuri unice pe unele artere de circulaţie, pentru decongestionarea traficului rutier. S-a trecut la amenajarea unor parcuri pentru diferite categorii de vârstă: Parcul Seniorilor din cartierul BIG, Parcul Juniorilor, din cartierul Arizona, iar în scurt timp vom amenaja şi altele în celelalte cartiere. Pentru prima dată Sărbătoarea Oraşului (Zilele Oraşului) s-a desfăşurat în zona centrală, fără taxă de intrare, la fel cum am organizat un festival de mare anvergură – Festivalul Vinului şi Revelionul în aer liber. De asemenea, s-a dat în folosinţă noua sală de sport, cu o capacitate de 150 de locuri, s-a continuat asfaltarea unor străzi. În momentul de faţă se lucrează pe altele, s-a intervenit pentru refacerea şanţurilor şi a podeţelor, precum şi pietruirea unor străzi din Gheja şi Roşiori.

Rep:
-Vă rog să faceţi o trecere în revistă a echipei cu care lucraţi.
Florin Urcan:
- Desigur, conform legii, echipa cu care lucrez este aparatul de specialitate al primarului. Dar, tot ca o promisiune a mea, a fost să întăresc acest aparat cu noi oameni, tineri, cu un suflu nou, cu o nouă viziune şi mentalitate. De exemplu, am creat o nouă structură – Administraţia Domeniului Public - structură pe care o consider motorul administraţiei publice, am înfiinţat postul de Administrator public, Direcţia de Administraţie Publică Locală, precum şi Cabinetul Primarulu. Toate acestea au fost create cu scopul eficientizării serviciilor pe care le oferim luduşenilor, de a veni în întâmpinarea problemelor cu care aceştia se confruntă.

Rep.:
-La o abordare directă, privind situaţia concretă a comunităţii ce o conduceţi, ce credeţi că ar fi necesar să se facă, pentru depăşirea în siguranţă a crizei economice?
Florin Urcan:
- Consider că depăşirea acestei situaţii s-ar putea face prin luarea unor măsuri eficiente la nivel naţional şi chiar internaţional. Sigur, aici, pe plan local vom încerca să facem tot ce ne stă în putinţă, atât cât avem competenţă, pentru ca populaţia să resimtă cât mai puţin această criză, însă multe lucruri sau probleme nu ţin de administraţia locală.
Rep:
-În repetate rânduri modul Dvs pragmatic a devansat discursul politic; credeţi că în politică e nevoie şi de simţul umorului?
Florin Urcan:
- În politică e nevoie de multe lucruri: abilitate, o bogată experienţă de viaţă, putere de convingere, credibilitate, seriozitate, discurs logic şi argumentat, inteligenţă şi de ce nu… chiar şi simţ al umorului.
Rep:
-Ca primul gospodar al Luduşului sunteţi privit altfel? Aveţi duşmani vizibili? Vă incomodează?
Florin Urcan:
- Primarul este privit de comunitate altfel şi consider că este normal să fie aşa pentru că a primit încrederea majorităţii cetăţenilor comunităţii, conform legilor democratice. În ceea ce priveşte vizibilitatea duşmanilor, prefer să nu comentez.
Rep:
-Ce părere aveţi despre atacul la persoană, în lupta electorală?
Florin Urcan:
- Este o armă murdară şi o metodă josnică de a face politică pentru a accede într-o funcţie publică. Din păcate, este folosită tot mai des în luptă electorală, ceea ce nu face decât să arate caracterul celui care o practică, sau mai bine zis, lipsa de caracter a acelui personaj…
Rep
-Dacă tot ne-am întors la acest subiect arzător...cum vedeţi relaţia cu presa?
Florin Urcan:
- Normală şi ca pe un parteneriat. Derapajele ambelor părţi nu sunt folositoare şi duce la denaturarea lucrurilor.
Rep
-Cum aţi reuşit să mulţumiţi electoratului maghiar, care v-a susţinut în alegeri?
Florin Urcan:
- Aşa cum am mai afirmat şi cu alte ocazii, consider că sunt primarul tuturor luduşenilor, indiferent de etnie, religie, sau orice altceva. Doresc să mulţumesc pe toţi cetăţenii, sau pe cea mai mare parte a acestora. Dacă la ora actuală se execută lucrări de reabilitare sau reamenajare într-o parte a oraşului mai mult decât în altele, acestea se fac pe baza priorităţilor existente, pentru că nu s-a mai intervenit acolo de către autoritatea locală de peste 20 de ani. Dar îi asigur pe toţi cetăţenii că fiecare colţ al oraşului va fi reamenajat şi reabilitat.

Rep.:
-Sunteţi un competitor redutabil dar electoratul român, mereu atipic, nu e circumspect?
Florin Urcan:
- Consider că dacă este corect informat, electoratul va şti să aprecieze şi să judece exact lucrurile. Eu cred în înţelepciunea luduşenilor de a da măsura dreaptă a lucrurilor, atunci când situaţia o va cere.

Rep:
-Aerul puterii este rarefiat şi dă tulburări de memorie. Aproape toţi politicienii uită ce promit în campania electoarală. La ce nivel de realizare sunt promisiunile Dvs?
Florin Urcan:
- Aşa cum am mai spus şi la început, după un an de mandat consider că am îndeplinit multe lucruri pe care le-am promis în campanie. Desigur, mai avem foarte multe de făcut, pentru că după ce 12 ani Luduşul a avut parte doar de neglijenţă din partea fostei administraţii. Eu nu am venit în primărie ca la pensiune, ci am venit la muncă!
Rep:
-Pentru viitorul apropiat ce priorităţi aveţi în agendă?
Florin Urcan:
- Avem demarate multe proiecte pe termen mediu şi scurt. Avem în lucru 3 blocuri ANL, un bazin de înot acoperit, precum şi zona de agrement, iar ca prioritate zero este reabilitarea străzilor Eminescu, 8 Martie, precum şi cele din cartierul Luduş Est, precum şi reabilitarea grădiniţelor şi a şcolilor din oraş. Vă asigur că agenda de lucru a primarului este foarte încărcată şi sperăm să rezolvăm în cel mai scurt timp posibil toate urgenţele.

Rep:
-Dacă ar fi să vă mutaţi într-un „cartier” al Luduşului, ce aţi alege între Gheja şi Roşiori?
Florin Urcan:
- Mă simt bine în orice cartier al oraşului nostru!
Rep:
-Cum vedeţi Luduşul peste 3 ani? Dar peste 30 de ani?
Florin Urcan:
- Consider că Luduşului i-a lipsit viziunea şi strategia de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Noi am propus o astfel de stategie pentru anii 2008-2013, necesară accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea urbană. Peste trei ani, îmi doresc ca marile probleme de infrastructură cu care ne confruntăm la ora actuală să nu mai existe; adică să nu mai fie nicio stradă neasfaltată, toate locuinţele să fie racordate la sistemul de alimentare cu apă-canal, pentru confortul luduşenilor, iar peste 30 de ani, cred cu tărie că Luduşul va redeveni centrul zonei de câmpie, un oraş dezvoltat, cu multe posibilităţi economice, sociale şi chiar turistice.
Rep:
-Ce oferă Luduşul turiştilor străini ?
Florin Urcan:
- Aşa cum se ştie, Luduşul nu este, din păcate, o zonă turistică, sau care să ofere multe posibilităţi de acest gen. Cu toate acestea, frumuseţea locurilor, tradiţiile, obiceiurile, urmele înaintaşilor noştri lăsate în Gheja şi împrejurimi, râul Mureş cu Braţul Mort care poate fi exploatat ca şi zonă turistică şi de atracţie pentru turişti. De exemplu, deja acest lucru a fost demarat. A fost concesina,t prin licitaţie publică, o parte a Braţului Mort al Mureşului, de către o Asociaţie nonprofit, care l-a amenajat, l-a populat cu peşte. S-a creat o opotunitate pentru iubitorii de pescuit, dar poate fi şi o oazăde relaxare, în care să putem evada din cotidian.
Rep:
-Ce ar trebui să înţeleagă şi să facă cei care citesc acest interviu?
Florin Urcan:
- Întotodeauna am afirmat că administraţia îşi poate duce la bun sfârşit ceea ce şi-a produs, dacă cetăţeanul înţelege şi sprijină aceste demersuri. Aici în oraşul nostru, am învăţat să luptăm pentru a păstra ceea ce este bun, pentru a câştiga ceea ce este necesar şi pentru a depăşi ceea ce este greu. Zi de zi încercăm să facem un pas înainte pentru o viaţă mai bună, într-un oraş mai sigur, mai curat, mai primitor.
Zi de zi, problemele luduşenilor devin preocupările noastre, ne confruntăm cu ele şi ne străduim să câştigăm această confruntare atât cât ne stă în puteri. Felul în care luduşenii se implică în acţiunile organizate de Primărie şi Consiliul Local reprezintă încă o dovadă că reuşim să fim alături atunci când este nevoie de efortul nostru comun pentru binele oraşului nostru.
Am convingerea că putem conta unii pe alţii şi că împreună vom avea un cuvânt de spus atunci când situaţia o va cere. Îmi exprim şi de această dată credinţa că ne putem hotărî viitorul şi că pentru asta avem nevoie de forţă şi de implicare, pentru că suntem stăpâni pe soarta noastră, pentru că suntem stăpâni pe decizia noastră.

A consemnat
Ioan Astalus

ZIARUL, “ARMA TERIBILĂ”

2009-10-03T01:25:00.001-07:00

Omul, această ultimă enigmă a evoluţiei, vine de undeva, tinzând spre ceva, pentru a dispare altundeva, lăsând în urmă un nume pradă pulberii veacurilor. Statuie a propriei sale desăvârşiri, plină de cusururi şi păcate, el o poartă cu sine pe drumul care-l duce tot mai sus. Iar acest drum nu are sfârşit. Sau poate are...
Neputincios cum era la început, s-a îmbrăcat în straiele luminii şi a cules din ţarina vremurilor duse înţelepciunea de a persevera. El este cel care insistă şi caută, revine şi repetă, obstinat şi plin de speranţă, deşi labirintul cărărilor sale i-a rămas neînţeles.
A cules piatra şi a făcut-o unealtă; a îmbrăcat gândul în cuvânt şi cuvântului i-a dat putere şi prin aceasta a devenit capabil să se opună relativului şi efemerului, pentru a-şi salva condiţia şi înfrunta destinul.
Aşadar, distanţarea de relativ şi aspiraţia spre absolut au marcat trecerea de la natură la cultură, de la animalitate la umanitate. Cum se va fi petrecut concret acest salt, fără asemănare în istoria universului material, rămâne în multe privinţe încă de elucidat ştiinţific. Principal este însă de necontestat faptul că, numai atunci când şi-a ridicat ochii spre cer, omul în devenire şi-a dobândit conştiinţa de sine şi, odată cu aceasta, a început drama lui existenţială – năzuirea permanentă spre un orizont superior de realizare a condiţiei lui umane. Astfel, acest orizont superior de aspiraţii a devenit suma întrebărilor şi a răspunsurilor, a creaţiilor materiale şi spirituale ale întregii omeniri.
Informaţia a fost şi este o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa este una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Această preocupare a existat întotdeauna, dar odată cu evoluţia tehnicii, s-au înregistrat progrese remarcabile în ceea ce priveşte accesul (cantitate, viteza de obţinere, varietate) la informaţie. Omul modern este creator şi receptor de informaţie, astfel, reuşind să ţină în permanenţă legătura cu lumea exterioară şi să-şi coordoneze acţiunile, în mod optim, cu evenimentele exterioare lui.
Multitudinea canalelor de difuzare şi receptare a informaţiei a căpătat, în timp, noi dimensiuni. Cartea, presa scrisă şi, mai târziu, apariţia presei electronice au făcut ca nevoia de informaţie a omului să crească în permanenţă. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică şi, ulterior la televiziune a mărit gradul de interes pentru informaţie, dar în acelaşi timp s-au mărit şi cantitatea, calitatea şi viteza de transmitere a informaţiei. În epoca modernă, viteza de transmitere şi accesul la informaţii au căpătat noi valenţe, prin perfecţionarea mijloacelor existente, dar şi prin apariţia altora. Computerizarea şi folosirea acesteia într-un sistem complex de transmitere a informaţiei au eliminat “barierele de spaţiu şi timp”.
Presa instituie, în general, un mod de cunoaştere specific. Ponderea ei în viaţa omului modern este în creştere, dat fiind faptul că majoritatea indivizilor se informează azi din ziare, de la radio şi de la televiziune. Trebuie menţionat faptul că informaţia jurnalistică nu se rezumă numai la corpusul ştirilor, al cunoştinţelor cu caracter de noutate cuprinse în textele şi imaginile publicate, ci se constituie din totalitatea semnelor şi semnificaţiilor comunicate, inclusiv prin subtextul scriiturii, prin fotografii, arhitectura publicaţiilor, intonaţia semnelor şi a cuvintelor.
În exercitarea funcţiilor ei, presa propagă valori – bunuri şi valori – idealuri, valori constituite şi valori în devenire, valori materiale şi umane, fundamentale şi derivate, le accentuează sau le diminuează preţuirea prin impresionarea raţiunii şi convingerea sensibilităţii umane.
Jurnalistica reflectă lumea aşa cum este ea, fiind ea însăşi o valoare complexă de tip informaţional, comentativ şi recreativ. Ziaristica are ca spaţiu de investigaţie cotidianul, actualitatea. La rândul său, ziaristul cercetează realitatea cu mijloace mai puţin metodice decât ale omului de ştiinţă, dar mai exacte decât ale creatorului de artă. El se dovedeşte a fi un investigator al actualităţii, un anchetator al faptului social proaspăt produs, uneori surprins chiar în devenirea lui. Observaţia jurnalistului asupra socialului se sprijină pe teorii economice, sociologice, psihologice, politologice, asociate cu propria sa experienţă de viaţă, cu darul intuiţiei cărora li se adaugă, nu de puţine ori, şi o interpretare a faptului respectiv. Pentru el, evenimentul e selectat numai dacă are valoare de interes public: o informaţie se prezintă ca o judecată de existenţă – este povestirea sau explicarea unui eveniment. Forţa de convingere a cuvântului ziaristic rezidă atât în argumentare, în logica faptelor invocate pentru susţinerea ideilor, cât şi în emoţia pe care intenţionat o stârnesc, prin substanţa dramatică, emoţională a faptului selectat şi prin limbajul afectiv care colorează expunerea.
Prin faptul că a pătruns în toate domeniile preocupărilor umane, presa a devenit unul din principalele mijloace care angrenează individul în universul informaţional ca şi în cel valoric, o modalitate specifică de cunoaştere a realităţii imediate.
Ziarul se constituie astfel într-un mijloc de favorizare a integrării sociale, într-un modelator de conştiinţe, un formator cultural şi moral, dar şi într-o “armă teribilă”, pentru că el (de altfel mass-media în totalitatea lor) este capabil să furnizeze necesarul de informaţii, să trezească interesul, să amplifice orizontul de integrare a omului în societatea în care trăieşte, să-i dezvolte gradul de instruire, să-i dezvolte cultura profesională şi pe cea generală, să-i schimbe capacitatea de percepţie şi receptare a realităţii, dar dispune de resurse, de asemenea, de a-l manipula pe receptor, de a-l plasa într-un spaţiu al nesiguranţei şi al suspiciunii.
Aşadar, presei îi revine o imensă răspundere morală prin orientarea pe care o dă opiniei publice sau pe care încearcă să o dea, prin calitatea discernământului acesteia, pe care o influenţează şi pe care o imprimă datorită politicii informaţionale adoptate. Presa rămâne un mijloc şi o cale de semnalare a valorilor, dar şi de sancţionare a derapajelor de tot felul, atât la nivelul individului, cât şi al colectivităţii umane, chiar al societăţii.
Ziarul este, fără îndoială, un bun de care individul se foloseşte ca de un instrument pentru asigurarea dimensiunii sale informaţionale. De asemenea, prin condeiele sale cele mai valoroase, ziarull are şi caută să-şi menţină şi o dimensiune ideală, o valoare estetică. Actul publicistic rămâne un demers cultural, care trebuie apărat de invazia lipsei de profesionalism, dar şi de agresiunea modei. Valoarea ziarului constă în prezentarea promptă, mozaicată, spectaculoasă, incitantă a actualităţii, a imediatului, într-un limbaj direct, nuanţat, lipsit de echivocuri. Prin fapta sa, ziarul ajută la formarea convingerilor umaniste şi, totodată, la integrarea individului în lumea sa datorită punerii lui în contact cu valorile culturale, morale, economice, politice ale timpului, ale societăţii în care trăieşte.
Astfel, în ziare, prin ziare, se nasc lumi, se cizelează sau se dăltuiesc caractere, se pot schimba, în bine sau în rău, destine omeneşti. A fi cu adevărat jurnalist, înseamnă a fi, sau a deveni “demiurg”...

Dorin Grama, Redactor-Şef, Luduşeanul

2008-11-29T01:00:00.000-08:00

Mesajul Primarului de Luduş, Florin Urcan, cu ocazia Zilei Naţionale a României:

Stimaţi compatrioţi,

De Ziua Naţională, noi toţi, cetăţeni ai României, trăim momente de mare încărcătură emoţională. Şi de aceea, trebuie să ne străduim să facem din această zi o adevărată sărbătoare. Iată, de 90 de ani, 1 Decembrie este invocat ori de câte ori se vorbeşte de importanţa unităţii naţionale sau de formarea statului naţional al românilor. A fost momentul de angajament maxim al românilor, după peste 50 de ani de confruntări social-politice, de-o partea şi de alta a Carpaţilor. De la Nicolae Bălcescu şi Avram Iancu, până la Iuliu Maniu şi Vasile Goldiş, marii intelectuali patrioţi români au susţinut ideea formării statului naţional român. Momentul prilenic s-a ivit după dispariţia marilor imperii europene, în 1918, când puterile mondiale au fost de acord să acorde popoarelor dreptul la autodeterminare.
Dragi luduşeni,
Cred că 1 decembrie ne obligă, astăzi, să privim cu mare responsabilitate moştenirea politică şi culturală pe care o avem de la înaintaşii noştri, întemeietorii României Mari. Chiar dacă, în cei 90 de ani trecuţi de atunci, istoria nu s-a dovedit mereu prietenoasă cu această construcţie politică, astăzi, când suntem membrii cu drepturi depline ai Uniunii Europene, avem obligaţia morală să-i creăm un fundament modern în noul context istoric. Curajul civic manifestat de înaintaşii noştri să ne fie şi de-acum înainte imbold spre solidaritate naţională, la nivelul pe care generaţia Marii Uniri l-a atins în 1918.
Mă folosesc de acest măreţ prilej, pentru a-i felicia pe toţi luduşenii pentru faptele lor bune de peste an. Sunt alături de fiecare cetăţean al oraşului în eforturile pe care le depune zilnic şi vă asigur că aveţi un partener de încredere în Primarul oraşului Luduş şi în Primărie.
Nu în ultimul rând, mă adresez cu această ocazie luduşenilor care îşi caută bunăstarea peste hotarele ţării şi care se află departe de familie, de cei dragi şi de ţară. Îi îmbrăţişez cu toată căldura sufletească, asigurându-i de întreaga mea susţinere şi de tot sprijinul meu. Vă mulţumesc pentru truda pe care o depuneţi, iar banii pe care îi trimiteţi acasă ajută la bunăstarea oraşului. Luduşul are nevoie de voi în perioada următoare, aşa că vă aştept acasă cât de repede!
Fie ca toate eforturile şi sacrificiile de astăzi să fie spre binele nostru comun, al tuturor cetăţenilor României, dar mai ales al copiilor noştri, cei care, datorită nouă, pot fi adevăraţii beneficiari ai integrării spaţiului românesc în marea familie a civilizaţiei europene!

La Mulţi Ani, tuturor românilor!
La mulţi ani, România!

Primarul oraşului Luduş,
Florin URCAN

VICTORIA IMPOSTURII

2008-07-27T03:42:00.001-07:00

Sistemul educaţional românesc o ţine tot într-un scandal. Şi, dacă motivul ar fi diferenţa de opinii în privinţa modului în care sistemul poate fi reformat, încă n-ar fi cu totul pierdută speranţa. Dar, văzînd reacţiile reprezentanţilor MECT la observaţiile de bun-simţ ale unor profesori şi jurnalişti, nimic nu ne îndreptăţeşte să fim optimişti. Aş spune chiar că, în ministerul condus de Cristian Adomniţei, iresponsabilitatea şi, încă mai grav, imoralitatea sînt atît de fireşti, încît a rosti cu voce tare adevărul despre farsa examenelor e considerat un afront de neimaginat.
E foarte adevărat că actualul ministru nu e singurul responsabil de dezastrul actual al sistemului de învăţămînt. El încununează „eforturile“ depuse de o pleiadă de miniştri cel puţin la fel de abulici şi dezorientaţi ca el.
Avînd propriile idei despre ce şi cum ar trebui să arate şcoala românească, fiecare dintre miniştrii educaţiei nu a făcut, prin deciziile luate în timpul mandatului său, decît să adîncească criza, nicidecum să o rezolve. Aşa am mers din rău în mai rău, pentru a asista azi la triumful absolut al contraperformanţei, la victoria deplină a imposturii. Cum altfel am putea cataloga răspunsul stupefiant pe care conducerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului l-a dat la acuzele formulate de unul dintre profesorii care au corectat anul acesta la examenul de bacalaureat, condamnînd „dezinformările grosolane“ pe care respectivul profesor le-ar fi lansat în mass-media?
Lăsaţi orice speranţă, voi ce intraţi...! Cu toate că recent a anunţat schimbări majore în desfăşurarea Bacalaureatului de anul viitor, fără subiecte postate pe internet cu luni de zile înainte, MECT este incapabil să rupă pisica, să-şi asume erorile şi să ia măsuri radicale care să permită o reformă reală. Şi cînd vorbesc de reformă, nu mă refer la programe şcolare noi sau la manuale noi – inutile, cîtă vreme modul de evaluare compromite total bunele intenţii ale autorilor de programe şi de manuale. Cine are de cîştigat din asta? Elevii în nici un caz, pentru că se încurajează, pe faţă, incorectitudinea, furtul, complicitatea vinovată. Reforma învăţămîntului românesc a rămas, de ani de zile, doar la nivelul intenţiilor şi al declaraţiilor; în fapt, singura reformă girată de ministerul lui Cristian Adomniţei este cea a metodelor de copiere, care se perfecţionează permanent.

SCRISOARE DESCHISĂ

2008-07-27T03:40:00.002-07:00

Dragi luduşeni,
Am considerat că este oportun ca, acum, la 30 de zile de când am preluat responsabilitatea reconstruirii oraşului nostru, să vin în faţa dumneavoastră şi să vă prezint câteva din problemele grave pe care le-am întâlnit, datorate neimplicării totale, proastei gestionări şi incapacităţii fostei administraţii de a rezolva problemele cetăţeanului, comunităţii locale în general.
Nu vreau acum să găsesc orice fel de scuze, dimpotrivă, vă asigur că am tăria şi deplina capacitate de a face în aşa fel încât să ducem la bun sfârşit şi să îndeplinim cu succes ceea ce v-am promis în campania electorală, însă, doresc să vă fac cunoscut faptul că, dezinteresul unei administraţii corupte a făcut ca dumneavoastră să vă confruntaţi cu probleme de o importanţă desăvârşită.
Incompetenta gestionare a făcut ca pe Str. Eminescu, Str.8 Martie, Aleea Parcului, Str. Uzinei de apă, ş.a., să se execute lucrări de canalizare de către firme iresponsabile care s-au lipit de borcanul cu miere al banului public, oferit cu atâta discreţie de o coruptă administraţie. Acum, la chemarea noastră, nu binevoiesc să se prezinte, să-şi asume responsabilităţi şi să repare ceea ce au făcut prost. Vă asigur că am început să declansăm demersurile prin care să reparăm toate prejudiciile create.
Incompetenta gestionare dublată de urmărirea intereselor proprii, au făcut să găsesc o visterie aproape goală, cu un buget împovărat pe 20 de ani, cu rate de miliarde de lei/lună. Dorinţa unora de a asfalta, în campania electorală, un oraş întreg, ne face să realizăm acum eforturi financiare deosebite.
Mai mult, pentru unele străzi proaspăt asfaltate sunt cereri de spargere înaintate de către deţinătorii de utilităţi publice (gaz, apă-canal). Fosta administraţie, din dorinţa de a lua voturi cu japca, nu a fost capabilă să realizeze un plan comun de lucrări pentru a preveni astfel de situaţii neplăcute.
Incompetenta gestionare şi ascunderea interesată a unor detalii tehnice importante, au făcut ca lucrările de construire la noua sală de sport să fie întârziate, deoarece unii „nu au ştiut” faptul că pe sub acestă viitoare construcţie trec conducte de canalizare care, acum, prin eforturi bugetare suplimentare trebuie deviate.
Am preluat servicii publice conduse defectuos oferite prin contracte încheiate spre a servi interesele personale ale fostului primar, prin care acesta şi-a umplut buzunarele în defavoarea interesului comunităţii. Aici mă refer în special la serviciul public de salubritate şi la cel de iluminat public, care sunt departe de ceea ce înseamnă cu adevărat gestionarea curăţeniei unui oraş sau iluminatul stradal.
Tot în aceeaşi notă, a îmbogăţirii rapide a unora, am constatat grave probleme în ceea ce înseamnă aplicarea legilor fondului funciar, a retrocedărilor, a punerii în posesie cu terenuri pentru foştii proprietari.
Incompetenta gestionare a făcut să găsesc un domeniu public afectat de construcţii edificate urmare a intereselor personale ale unei sistem nenorocit şi corupt. Şpaga se pare că a fost ridicată la rang de „bilet de intrare” într-o „împărăţie” a nevolniciei, neruşinării şi aroganţei faţă de cetăţean.
Din fericire totul s-a stopat prin schimbarea produsă la alegerile din iunie. Nu vreau decât să vă asigur de faptul că, împreună cu echipa mea, voi contabiliza toate pierderile suferite de cetăţean şi îi voi face pe cei care sunt responsabili să plătească cu vârf şi îndesat.
Trebuie să creem şi să urmăm un drum nou, al dezvoltării durabile şi al formării unei noi colectivităţi locale mulţumită şi împlinită. Pentru asta voi lupta în fiecare zi de muncă şi sunt cu totul convins că voi reuşi.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Al vostru,
Florin Urcan
Primarul Oraşului Luduş

"MOŞTENIREA" DANCU

2008-07-27T03:40:00.001-07:00

Citind mai atent Scrisoarea Deschisă a primarului Florin Urcan referitor la situaţia pe care a găsit-o în Primăria Luduş şi analiza pe care a făcut-o după o lună de la preluarea conducerii, am ajuns la concluzia că fostul edil al oraşului e bolnav. Suferă de tinereţea omului îmbătrânit în rele. Cineva ar trebui să ne scutească de scârbă scutindu-l de chinuri pe acest protagonist entuziast al răului luduşean. Cine? Va avea destulă putere noul primar de a-l trimite în faţa Justiţiei pentru toate lucrurile greşite pe care le-a făcut O. Dancu? Premizele de până acum ne îndeamnă să credem că da, pentru că nu se poate pleca dintr-o primărie ca de la o casă pustie, mai ales că a avut pe mână zeci sau sute de miliarde de lei din banii noştri. Strigătul celor ce-l visează pe O. Dancu “măcar o zi în puşcărie” a început să se audă tot mai desluşit, după ce timp de 12 ani a răguşit neputincios. Fostul primar poate fi uşor confundat cu vreuna dintre victimele sale trecute, însă Luduşul a fost aşezat într-un declin de pantă lungă, iar paznicul acestui abator care căsăpeşte şanse şi talent e Ovidiu Dancu.

GENERAŢIA IROSITĂ

2008-07-27T03:37:00.000-07:00

Nu mă număr nici pe departe printre apologeţii comunismului, dar, spre deosebire de ceea ce se întâmplă acum în învă-ţământul românesc, în-drăznesc să afirm că se făcea mai multă carte la şcoală, în urmă cu 20 de ani. Examenul de bacalaureat ce s-a încheiat în zilele acestea este o dovadă vie a rezultatelor experimentelor făcute în ultimii ani în şcoala românească. Autorităţile s-au declarat uimite de des-coperirea a zeci de lucrări identice la proba scrisă de limba română. Copiaseră bineînţeles totul, inclusiv greşelile. Şi asta doar într-o zonă limitată din Capitală. Mi-e frică să mă gândesc care sunt procentele la nivel naţional. Proverbul bine cunoscut "Ai carte, ai parte!" s-a transformat, în ultimii ani, în "Ai bani, ai carte!". Aşa se face că examenul de bacalaureat s-a transformat într-o afacere profitabilă şi pentru profesori şi pentru elevi, iar aceştia din urmă, la finalul şcolii, cu diploma în buzunar, îşi exprimă dorinţa de a locui într-un bloc-notess (?!) sau de a-l lua la bătaie pe "Caniculă ăla", care omoară oameni în fiecare vară. În aceste situaţii, Eminescu, Creangă sau Marin Preda sunt cu certitudine doar nume de străzi.
Cine-i de vină? Sistemul, spune majoritatea. Numai că şi sistemul e făcut tot de oameni, iar dacă ei preţuiesc mai mult zornăitul arginţilor în buzunare decât viitorul acestei ţări, ne batem gura de pomană.

2008-05-23T23:10:00.001-07:00

Ignorat de tinerimea Luduşului,
Ovidiu Dancu e doar cu garda pretoriană a unor octogenari întârziaţi pe scena electorală luduşeană

Lansarea candidaţilor PSD, pentru alegerile locale, s-a desfăşurat, cu multă vâlvă şi eşarfe roşii, în Casa de Cultură a oraşului Luduş, în după-amiaza zilei de 14 mai 2008.
Ca să dea mai mult aplomb acestei manifestări, alături de conducerea judeţeană a PSD, a fost prezent însuşi Adrian Năstase, zis Bombonel, un lider politic arhicunoscut, recent revenit la conducerea centrală a PSD-ului, după ce a fost „reşapat”, cu multă indulgenţă de forul superior al partidului, în ciuda unor forţe centrifuge pesediste, care tindeau spre o întinerire a organelor sale centrale.
După zeci de telefoane către simpatizanţi, amici, cunoscuţi, toată suflarea primăriei, şi nenumăratele afişe electorale lipite pe străzi, edificii şi răsuflate la megafoanele echipajelor de propagandă, în sală s-a observat o prezenţă rarefiată, o mulţime de bătrânei apatici, întârziaţi pe scena vieţii electorale luduşene, dornici şi ei de un divertisment postprandial şi cu o oarecare curiozitate provincială de a-l vedea mai aproape, în carne şi oase, pe cel care a fost cu ani în urmă un lider politic de prim-rang: ministru de externe, prim-ministru, preşedintele PSD şi candidat al acestei formaţiuni politice la alegerile prezidenţiale din toamna lui 2004.
Cei prezenţi, dar şi luduşenii ascultători ai ştirilor locale s-au întrebat de ce s-a făcut această mobilizare de forţă a PSD-ului pentru lansarea candidaturii lui Ovidiu Dancu. Dincolo de explicaţiile de circumstanţă, consemnăm o deteriorare alarmantă a imaginii lui OD, strivit iremediabil de atacurile în trombă ale adversarilor săi politici locali, într-o campanie electorală ce se desfăşoară în note tot mai alarmante… Pe deasupra, OD are handicapul său interior, tot mai chinuitor, fiind foarte măcinat sufleteşte de vechile sale năpaste, cea mai incomodă fiind pentru el următoarea fază a procesului său cu învinuirea de omor în culpă, din 30 mai a.c.
Pe scena Casei de Cultură din Luduş s-au perindat, unul după altul, actorii acestei comedii electorale. Supraaprecierile spumegoase făcute lui Ovidiu Dancu au curs în şuvoi electoral neîntrerupt. Pentru vicepreşedintele actual al Consiliului Judeţean Mureş Alexandru Petru Frătean, Ovidiu Dancu este un superlider local, mult peste cerinţele unui oraş ca Luduşul (!), de parcă acesta ar face o imensă favoare electoratului, dacă îşi pune superba sa persoană ca miză a viitoarelor alegeri locale.
Dezamăgitor pentru ascultătorii din sală, a fost Lazăr Lădariu, fost lider PUNR, cu aliura sa naţionalistă. Acum i-a rămas doar efigia de haiduc, gesticulaţia de marionetă şi discursul aglutinat de tot felul de intonaţii fără sens, pentru el OD fiind un adevărat oracol al Luduşului. Păcat de asemenea decădere în derizoriu!
În loc să se îndrepte spre capela cimitirului din Tîrgu Mureş, un fost activist sindical, Ion Hasaşiu, care a trăit toată viaţa din sudoarea sindicaliştilor, acum, la peste 80 de ani, şi-a luat avântul şi eşarfa roşie pentru a coborâ în Luduş, cu îndemnul său piţigăiat şi vetust, la lansarea lui Ovidiu Dancu, fiul lui Dancu Traian, fostul său coleg de muncă în aparatul de partid al judeţului Mureş.
Un alt pretorian din garda lui Ovidiu Dancu a fost Iacob Tambor, un bătrânel jalnic, de peste 80 de ani şi el, care şi-a părăsit patul de convalescenţă şi a urcat pe scena pierzaniei în ciuda ticăitului acelui implant cardiac, care-i măsura, implacabil, clipele de viaţă…
Inginerul Ioan Armeneanu, al doilea candidat de consilier, pe lista lui OD, se laudă cu privatizarea Fabricii de zahăr, promite luduşenilor ridicarea noilor fabrici cu profil agro-alimentar, dar uită realitatea crudă a zilei curente, când au fost concediaţi peste 100 de angajaţi ai fabricii pe care o conduce. Şi pentru el, OD este îngerul salvator al Luduşului!
Aparent, stăpân pe sine, Ovidiu Dancu reia clipoceala arhicunoscută a mincinoasei sale oferte electorale. Asistenţa moţăie anesteziată de minciuni, cu iz de tămâie, dar OD promite totul…inclusiv producerea de surse alternative de energie pentru oraşul Luduş!!!
De bună seamă, regalul cuvânt al lui Adrian Năstase, din final, era aşteptat cu nerăbdare, cu interes crescut, dar Bombonel, deşi s-a lansat cu o vorbă de duh după savantul Einstein, s-a scăldat doar în banalităţi, presărate cu glumiţe negustate de ascultători, cu ţepi la adresa lui Traian Băsescu, şi a altor politicieni, pentru ca, în sfârşit, să-şi aducă aminte de menirea sa, acolo: să-l recomande, cu toată căldura, pe Ovidiu Dancu, de parcă s-au cunosut din pruncie!
Degeaba Adrian Năstase şi-a mobilizat confraţii, garda pretoriană a lui Ovidiu Dancu, strâns uniţi în faţa scenei şi fluturând eşarfele roşii, căci sala se golise de puţinii pensionari dezamăgiţi şi obosiţi de încercările zilei…
Dar tinerii luduşeni, unde erau? s-ar întreba oricine. Ei au lipsit cu desăvârşire, neatraşi de mult trâmbiţata ofertă electorală a lui OD. Pentru ei, în viitoarele alegeri locale sunt mai atractive ofertele celorlalţi candidaţi la primărie, în primul rând, oferta lui Florin Urcan, candidatul PD-L, ei fiind mai credibili, mai realişti şi mai curaţi moral, decât l-au scos din albie pe OD, actorii acestei comedii electorale pesediste.

Ovidiu Dancu şi cultul personalităţii

2008-05-14T03:43:00.001-07:00

Moto: „Ce ne opreşte să spunem adevărul râzând?”
Horatius

Deşi actuala campanie electorală a debutat, oficial, cu o săptămână în urmă, primarul Ovidiu Dancu a pornit canonada sa de dezinformare a publicului luduşean şi intoxicarea cu minciuni, încă de la începutul lunii martie a.c., când pe piaţa presei din oraş şi-a strecurat o foiţă suspectă, „Mureşul”, editată de Casa de editură Star SC Star-Edcom SRL, având administraţia în Iernut. Cu arginţii dezinformării, harnicii redactori ai acestei fiţuici au preluat toată gama de rapoarte, dezinformări, provocări puerile, livrate de primarul Ovidiu Dancu şi garnisite, ca pe vremea răposatului, cu portretul încrâncenat şi „privirea împăroşată” a primarului, în fiecare număr cu cel puţin 6-7 reluări de portrete, la peste o sută, de la începutul livrării unei asemenea făcături, de parcă cei care manipulau această marfă nu înţelegeau, un adevăr psihologic elementar, că intoxicarea cititorului şi privitorului cu un asemenea căscăund are ca efect tocmai ceea ce ei nu au vizat: dezacordul, plictisul şi repulsia faţă de un asemenea politician posedat de cel rău …
Sarabanda rapoartelor, la început doar ale primarului, iar recent, în 2 mai a.c., în ediţia specială a fiţuicii „Mureşul”, un raport de activitate al primarului şi al consilierilor locali PSD, reia de la un număr la altul, ca într-o procitanie dementă, aceleaşi cifre seci, care nu reflectă, cum ar trebui să fie, contribuţia întregului consiliu al oraşului, cu cei 17 consilieri. O.D. iarăşi vrea să ameţească eventualii cititori ai rapoartelor sale, considerând că numai el, Ovidiu Dancu şi cei 7 consilieri ai PSD, aş zice cei 7 pitici, pot fi aşezaţi în fruntea „marilor realizări”.
Cel ce este fiul lui Dancu Traian, actualul, verdele preşedinte al pensionarilor luduşeni, vechi nomenclaturist mureşean, uns în scaun de însăşi odrasla sa, reia într-o schemă ridicolă, vrednică de milă, într-un acces de paranoia, vechiul cult al personalităţii ceauşişte, atât de detestat de români!
La fiecare început de octombrie, când pensionarii îşi serbează ziua, familia Dancu oferă un spectacol grotesc, plin de ridicol şi mult râs, încât publicul ocazional nu aplaudă vorbele familiei D., ci pe actori, care se desfăşoară vaporos şi maşinal, fără să realizeze comicul situaţiei, creat fără voia lor. Tatăl, D T., preşedintele, deschide şedinţa, cârpeşte câteva cuvinte cu limba de lemn a vechiului activist comunist, dă cuvântul fiul său, „domnul primar Ovidiu Dancu”, iar acesta mulţumeşte doamnei Dancu, directoarea Casei de Cultură Luduş. Întregul clan apare pe scenă, mama familiei e mai pudică, puţin rezervată, poate şi niţel bolnavă, aplaudă între spectatori. Luduşenii sunt convinşi, pe deplin, că primarul Ovidiu Dancu e actorul strălucit al comediei electorale luduşene, un limbut fără leac, tupeist, imporvizând viril pe teme aiurite, dar ignorând complet problemele grave ale comunităţii locale.
Viitorii alegători nu pot fi convinşi de onestitatea, profilul moral şi competenţa lui OD. , cât timp acesta nu şi-a clarificat, la Judecătoria din Sighişoara, de doi ani şi jumătate, acuzarea de omor în culpă, situaţia agoniselilor sale în timp de 12 ani de păstorire în fruntea oraşului, numeroasele şi gravele acuze de corupţie. Până şi vechiul său partener şi viceprimar în conducerea Primăriei oraşului Luduş, între anii 2000-2004, naşul său, candidat la primărie din partea PRM, nu poate asista liniştit la acest dezmăţ electoral al lui O.D. şi decretează:
„Schimbarea primarului Dancu şi înlocuirea actualei majorităţi PSD-UDMR în Consiliul local Luduş să ne fie ţelul suprem în aceste alegeri!”, „Noi trebuie să luptăm cu toată energia şi forţele de care dispunem, să trimitem PSD şi pe Dancu, acolo unde le este locul, în OPOZIŢIE!” (Tricolorul de Luduş, anul I, nr. 3, 7 mai -13 mai 2008).
Descumpănit în faţa acestor reacţii, părăsit de moment, de către aplaudacii săi, Ovidiu Dancu ia, de unul singur, taurul de coarne, încrâncenat şi somnambul în acuze, polemizând cu preopinenţii săi. („Mureşul”, 8 mai 2008)
Cu ce folos însă?
Domnule Dancu, primarul de moment al Luduşului, ar trebui să ascultaţi sfatul pe care vi-l transmite un vechi tovarăş de lucru, „de muncă şi de luptă”, de la FCMAC, care, în scrisoarea adresată Dumneavoastră şi pe care o faceţi publică în fiţuica „Mureşul”, vă sfăuieşte să plantaţi brăduţi ornamentali în parcuri şi de-a lungul şoselelor, căci, astfel, „veţi rămâne în memoria luduşenilor mai multă vreme, ca un exemplu pozitiv”. („Mureşul”, nr. 68 din 3 aprilie 2008)

Evoluţia gândirii politice de la Marx, Lenin şi Stalin la O. Dancu

2008-05-14T03:41:00.000-07:00

Nu credeam că în anul de graţie 2008, în plin capitalism şi economie de piaţă, când suntem membrii ai Uniunii Europene, stafiile trecutului de tristă amintire să îşi mai facă simţită prezenţa. Dar se pare că Ovidiu Dancu (nu spun primar căci aş jigni o funcţie), încă trăieşte la nivelul anilor 50 – 60. Şi asta deoarece, recent, a răbufnit împotriva liderului PD-L Luduş, principalul său contracandidat la funcţia de primar, Florin Urcan, recomandându-mi public să studiez declaraţia acestuia de avere. Citind rândurile respective, m-a pufnit râsul. De logica pe care o foloseşte O.D., mai bine zis de lipsa de logică în argumentaţia pe care o prezintă (a se citi lipsa de logică şi în administrarea oraşului). Ceea ce uită acest O.D. este faptul că dl. Florin Urcan a muncit pentru averea pe care o are şi nicidecum nu şi-a vârât adânc ghearele în buzunarele noastre, ale tuturor, nici nu a fost plătit vreodată din bani publici. Faptul că la nici 33 de ani deţine casă, Audi A6, Jeep şi altele este meritul său şi rezultatul muncii sale. Într-un stat de drept, capitalist, unii mai şi muncesc, stimabile O.D., şi nu huzuresc pe banii noştri numai pentru a lua 10 sau 20 procente din tot ce „mişcă în oraşul meu” (expresia îi aparţine).
Gândirea marxist-leninist-danculească, exprimată în public, ne face să ne treacă câte un fior rece. Poate mâine, poimâne, ne trezim că, dacă facem avere în Luduş, vom fi arestaţi la comanda lui O.D. prin aparatul său totalitar de represiune sau vom asista la execuţii pe stadion (la tras cu arma am văzut că vă pricepeţi!).
A, era să uit. Nu am ştiut că sunteţi atât de grijuliu în privinţa mea, după terminarea campaniei electorale. Mai bine v-ar preocupa soarta proprie, pentru că sunetul cătuşelor se aude tot mai aproape. Iar asta chiar contează!

NEVOIA DE SCHIMBARE

2008-05-04T00:16:00.000-07:00

A început campania electorală. Se poate spune că s-a dat startul promisiunilor. Ceea ce este important e ca cetăţenii să poată discerne între ceea ce înseamnă programe viabile de dezvoltare locală durabilă ori doar nişte promisiuni fără urmă posibilă de îndeplinire.
De acum este clar faptul că: locurile de afişaj, cutiile poştale, vor fi asaltate de materiale publicitare care mai de care.
Atitudinea cetăţeanului faţă de astfel de bombardamente electorale este şi va fi, în general, reticentă, aspect de înţeles pe de altă parte.
Lucrul care este cel mai grav este modalitatea de înşelare a cetăţeanului, praful în ochi aruncat acum, înainte de data alegerilor. Unii primari au şezut bine merci în scaunele lor călduţe timp de ani şi ani, iar acum, într-o lună de zile asfaltează străzi întregi, fac trotuare, mătură şi aranjează parcuri, toate făcute, cum zice românul, de mântuială, la o calitate execrabilă.
De data aceasta însă, cred că cetăţenii nu mai pot fi aşa uşor înşelaţi cu astfel de „mişcări inteligente” de imagine şi cred că nu se vor mai fi lăsaţi duşi cu zăhărelul, cu porcul îngrăşat în ajunul electoral.
Cetăţeanul vrea să vadă, să aprecieze şi să aleagă dintre cei care vin cu un program real de dezvoltare durabilă a localităţii, dintre cei care vor şi pot să-l facă să trăiască mai bine, să fie mândru de comunitatea de provenienţă.
Trebuie să muncim, mai ales noi tinerii, să schimbăm atitudinea generală a cetăţeanului faţă de cei aleşi. Nu este normal să se aprecieze că toţi mint, toţi fură, toţi sunt la fel. Vrem să fie altfel, vrem să arătăm că putem face ce trebuie, iar toate acestea se pot realiza numai dacă noi, toţi cei care avem acest important drept democratic de a vota, o să fim inspiraţi pe 1 iunie 2008 şi vom alege schimbarea în bine.

Ciprian Turdean
Candidat PD-L Luduş pentru Consiliul local

VOTUL CA ARMA

2008-05-03T13:20:00.001-07:00

Suntem în campanie electorală! Semnalul a fost dat de primarul în funcţie, care nu se sfieşte să folosească banul public în scopuri electorale. Îl vedem parcă mai avid să obţină votul popular: în lăcaşurile de cult, la slujbele de pomenire a morţilor cu ocazia sărbătorilor pascale, încercând să pară smerit, pe străzile Luduşului pline de noroaie care îi murdăresc pantofii de sute de euro. În ultimii 12 ani (8 ca primar şi 4 ca viceprimar), O. Dancu se simte ca peştele în apă. S-a învăţat să gratulat, temut, linguşit… Nici la capitolul avere nu e prea sărăcuţ (nu spunem cât, deoarece declaraţia de avere nu a fost prea la vedere). A devenit stăpânul oraşului pe care, teoretic, ar trebui să-l reprezinte cu cinste în faţa Consiliului Local. Nimic nu mişca fără acordul său. Se simte bine acolo sus între decidenţii zilei unde o semnătură poate arunca în cosmar sute, poate mii de luduşeni.
La polul celălalt, îi vedem pe ei, cei care fac eforturi de Sisif pentru a-şi cumpăra dintr-o brumă de pensie medicamentele indispensabile. Un drum până la piaţă a devenit un lux pentru mulţi luduşeni care trăiesc la limita subzistenţei. Victimele nepăsării, indiferenţei şi jocului grotesc pentru Putere al unor aşa-zişi politicieni, încearcă să supravieţuiască prin speranţă. Acum, în campanie, vulturul politic, va dori, din nou, votul popular. Este nevoit să coboare din Olimpul în care se cred veşnic şi îmbracă pulovere ponosite în tentativa de a mai înşela încă odată. Promite fără jenă unor categorii defavorizate, foloseşte demagogia drept o veritabilă armă, pentru a-şi atinge propriile interese, atrage în această luptă clienţii politici, face totul, efectiv totul, pentru a ramane în fruntea bucatelor.
Totuşi, absenteismul de la urne nu reprezintă o solutie. În faţa dispreţului, singura armă este votul. O arma care infioară orice lider. Şi care trebuie urgent folosită. În interesul Luduşului.

Să luptăm cu adevărat pentru Luduş!

2008-05-03T13:17:00.000-07:00

Mergi pe mâna unui învingător!

Trăim împreună într-un oraş la care ţinem cu toţii dar care a evoluat prea puţin în ultimii ani. Izolarea economică, lipsa de investiţii, administrarea aceleiaşi stagnări dintr-un cenuşiu cotidian, ne plasează într-o zonă uitată şi prăfuită a timpului nostru. Avem nevoie să depăşim eticheta ruralului pe care o poartă ca pe o pecete oraşul nostru.
Proiectele de dezvoltare la care mă angajez vizează dezvoltarea durabilă a Luduşului, într-o proiecţie asumată pe termen lung. Aceasta priveşte dezvoltarea şi promovarea investiţiilor, asigurarea fără excepţie şi modernizarea sistemului de canalizare, apă şi gaz, asfaltarea drumurilor, atragerea de investitori şi investiţii, noi locuri de muncă pentru luduşeni, transparenţă totală în utilizarea banilor publici şi creşterea nivelului de trai. Sunt proiecte concrete care pot fi realizate printr-o bună gospodărire, printr-o judicioasă gestionare a banului public şi prin promovarea unor programe cu finanţare europeană.
Un primar bun poate să asigure rezolvarea acestor probleme. Sunt multe de făcut pentru un singur om. De aceea vă chem să constituim o echipă pregătită pentru gestionarea interesului public, aproape de oameni şi de problemele lor. Am încredere că împreună vom învinge, pentru că noi credem în viitorul oraşului Luduş! Vom învinge pentru că împreună suntem cei mai buni!
Iată ce am reuşit până acum împreună:

În calitate de preşedinte al Partidului Democrat Luduş, am sprijinit prin propriile forţe şi resurse acţiuni care au adus bucurie comunităţii. Am acordat pachete pentru familiile nevoiaşe cu ocazia sărbătorilor religioase, mărţişoare, flori, felicitări de 1 şi 8 Martie, am organizat manifestări dedicate îndrăgostiţilor de Dragobete, spectacole ale teatrului de păpuşi pentru preşcolari şi şcolari, Revelion în aer liber, spectacol în 24 ianuarie de muzică populară, cadouri pentru elevi la începerea anului şcolar - ghiozdane cu rechizite, l-am adus pe Moş Crăciun cu autobuzul împodobit festiv şi cadouri pentru luduşeni, nu în ultimul rând am organizat campanii de curăţenie în cartierele oraşului.
Sunt activităţi care au dat un plus de culoare şi viaţă oraşului nostru. Am investit cu dragă inimă în această bucurie, punând suflet şi încredere. Puteam face mult mai mult dacă aş fi beneficiat de sprijinul Primăriei Luduş. Din păcate, în dese rânduri mi s-au pus piedici şi s-au creat artificial obstacole, generate din teama unora de a nu-şi pierde fotoliile comode şi călduţe din administraţia publică locală. Am încredere că puteţi schimba lucrurile şi că oraşul Luduş merită o altă abordare administrativă.
Voi consolida o echipă competitivă în Primăria Luduş şi, întrucât mă bucur de sprijinul primarului municipiului Târgu-Mureş, dr. Dorin Florea, am convingerea că nu am cum să greşesc. Luduş îşi poate primeni faţa, fiind mai aproape de cum arată azi municipiul reşedinţă de judeţ. Iar pentru aceasta, primarul Dorin Florea, preşedinte al Partidului Democrat Liberal Luduş m-a asigurat de întreaga sa susţinere şi colaborare.

Îmi asum un program concret pentru Luduş:

1. Extinderea canalizării - străzile M.Eminescu, 8 Martie, Luduş Est, Luduş Nord;
2. Dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă: extindere Avrămeşti;
3. Asfaltări, modernizare drumuri publice, reabilitare pavaje pietonale:
Bulevardul 1 Decembrie, Eminescu, 8 Martie, Luduş Nord, Luduş Est, Gheja, Roşiori; reabilitări străzi, trotuare, locuri de parcare;
4. Străzi (locuinţe) neelectrificate: str. Turzii, Dealului, Mărăşeşti, modernizarea sistemului de iluminat public;
5. Reabilitare pod peste râul Mureş şi construcţia unui nou pod care să facă legătura între zona industrială actuală şi şoseaua E60 spre Cluj, unde primăria poate extinde zona industrială (deviere trafic greu)
6. Braţul mort al Mureşului poate fi amenajat ca zonă de agrement vara, iar iarna poate deveni un patinoar natural
7. Staţie de epurare pentru Roşiori şi pentru Gheja
8. Noi spaţii de agrement şi locuri de joacă pentru copii
9. Depozit de deşeuri - implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor, proiect de acoperire şi împădurire a fostei gropi de gunoi
10. Programe sociale pentru persoanele defavorizate, proiect social de integrare a romilor
11. Bloc ANL, atragerea unui program pentru construcţia de locuinţe sociale;
12. Sprijin pentru construirea spitalului zonal Luduş
13. Transformarea clădirii centrului de plasament în azil de bătrâni
15. Promovarea turismului (includerea în traseele zonale, elaborarea cărţii de prezentare a oraşului, iniţierea unor acţiuni de promovare zonală )
17. Organizarea zilelor oraşului în centrul nou, pentru toţii cetăţenii, organizarea festivalului berii, organizarea festivalului plăcintelor ca şi a altor manifestări care pot dobândi un specific local;
18. Susţin promovarea echipei de fotbal a oraşului în Liga a III-a din sezonul 2008-2009, iar în următorii 2-3 ani aceasta poate promova în Liga a II-a, o dată cu creşterea nivelului economic şi posibilitatea oraşului de a o susţine

Obiective pe termen lung:

- Administraţia locală, Primăria şi Consiliul local Luduş, vor conlucra pentru a configura o ofertă investiţională atractivă, oferind facilităţi pentru atragerea de investitori şi investiţii: prin scutiri de taxe şi impozite, în temeiul legii, pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru dezvoltarea unor activităţi cu specific productiv;
- Vor fi identificate terenuri care pot fi concesionate pentru dezvoltarea unor zone de dezvoltare industrială, fiind promovate prin hotărâri ale Consiliului Local;
- Se va elabora o strategie locală privind dezvoltarea unor zone de târguri şi expoziţii, menite să asigure promovarea produselor agricole naturale şi să asigure o piaţă de desfacere pentru aceste produse;
- Voi susţine sportul şi activităţile sportive.

Am înfrânt sărăcia de unul singur...

Sunt luduşean prin naştere. Născut în 19 decembrie 1974, fiul lui Ionaş şi al Letiţiei. Iubesc de mic copil oraşul Luduş. Aici am urmat şcoala primara (nr. 2), după care am susţinut şi promovat examenul de admitere la Liceul Industrial Luduş.
Provin dintr-o famillie de oameni simpli – tata, şofer la fabrica de lapte iar mama, laborantă la laboratorul de patiserie al Hotelului ,,Transilvania”. De la părinţii mei am învăţat ce înseamnă cumpătarea, buna cuviinţă, respectul faţă de semeni şi am ştiut că, nevând posibilităţi materiale să mă sprijine, va trebui să lupt în viaţă pentru a reuşi să mă descurc singur. După revoluţia din Decembrie 1989, pentru a-mi sprijini familia, am decis să învăţ o meserie şi am renunţat la studiile liceale pentru a mă înscrie la şcoala profesională de mecanici şi conducători auto. După absolvire, am reuşit să mă angajez la Fabrica de Lapte din Luduş. Din păcate, acest moment a coincis cu pierderea unui sprijin moral inegalabil. La numai 42 de ani, tatăl meu s-a stins din viaţă plecând prematur în lumea celor buni şi drepţi.
Am rămas, în consecinţă, singurul reazem pentru mama care avea probleme serioase de sănătate şi pentru cei doi fraţi mai mici. Am efectuat toate muncile posibile pentru a-mi susţine familia. Am lucrat ca şofer, coordonator de transport, în activităţi de import-export, orice a fost nevoie pentru a reuşi. Am muncit foarte mult atât în ţară cât şi în străinătate. În acest timp, am acumulat multă experienţă şi bani cu care am reuşit, în 2000, să încep o afacere pe cont propriu. În perioada respectivă, am avut oferte concrete de a rămâne în afara ţării, în diferite domenii de activitate, având un salariu care îmi asigura un trai decent. Am fost însă întotdeauna legat sufleteşte, printr-un nevăzut cordon ombilical, de familia mea şi de oraşul Luduş.
Am crezut, şi timpul mi-a confirmat, că poţi avea succes şi în România dacă dai dovadă de seriozitate şi nu ţi-e frică de muncă. Am început cu o afacere de familie printr-o colaborare cu o firmă din Italia, în producţia de marochinărie. În timp, societatea pe care o conduc a ajuns printre cele mai bine cotate din ţară în domeniul marochinăriei şi al echipamentelor speciale militare, având în medie, din anul 2000 şi până astăzi, circa 125 de angajati. Aceşti oameni fac de-acum parte din familia mea. În prezent, sunt acţionar la cinci firme din diferite domenii de activitate care s-au regăsit pe podium în topurile stabilite de Camera de Comerţ a României, atât la nivel de judeţ cât şi la nivel naţional.
Am considerat întotdeauna că reprezintă o prioritate pentru mine asigurarea celor necesare siguranţei familiei. Sunt mândru de cele pe care le-am realizat prin muncă, efort şi sacrificii. Mă simt împlinit alături de frumoasa mea soţie, Carmen, şi de băieţelul meu, Rareş, căruia m-am străduit să-i ofer tot ceea ce i-a lipsit copilăriei mele.
Am consolidat o afacere care-mi asigură confortul necesar pentru continuarea studiilor şi consider că am toate datele necesare, astfel încât comunitatea din Luduş să beneficieze de experienţa şi priceperea mea. Recent, am participat la o specializare în Managementul Practic al Afacerilor organizat de către W.I.F.I. Camera de Comerţ din Viena, în parteneriat cu Camera de Comerţ a României. Experienta acumulată în decursul a 14 ani de muncă pentru şi cu mari firme din Europa reprezintă o garanţie că pot contribui la bunăstarea oraşului Luduş. Mai am nevoie doar de sprijinul, încrederea şi votul dumneavoastră.
Sunt un om simplu, am înfrânt sărăcia de unul singur, prin muncă. Nu m-am îmbogăţit din afacerile cu bugetul local sau cu Statul Român şi, cu siguranţă, pot contribui la bunăstarea cetăţenilor oraşului Luduş. Mergi pe mâna unui învingător!

Un campion în sport, un învingător în viaţă...

În anul 2003, a devenit membru vânător al A.J.V.P.S. Mureş, calitate necesară pentru a putea participa la concursurile interne şi internaţionale de parcurs vânătoresc la talere şi glonţ.
În anul 2004, reuşeşte calificarea pentru prima dată la etapa judeţeană, iar în 2005 se califică la finala pe ţară, ocupând locul 7. Anul următor, se clasează pe locul 5.
În 2007, urcă pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, fiind campion naţional la proba de parcurs vânătoresc organizată de A.G.V.P.S. Romania.
A participat la numeroase competiţii interne şi internaţionale.
La campionatul mondial de parcurs vânătoresc de la Praga – Cehia, a reprezentat cu cinste culorile echipei naţionale.
În acest an, în urma tuturor competiţiilor la care a participat, ocupând fără excepţie locul I, a obţinut din nou calificarea în echipa naţională de tir cu care va participa, în luna septembrie, la Larnaca (CIPRU), la o nouă ediţie a campionatului mondial.
Mergi pe mâna unui învingător! Votează pentru a fi un învingător!

Dragă cititorule,

2008-03-29T08:54:00.000-07:00

Ultimele 27 de săptămâni au fost, în ceea ce mă priveşte, puternic marcate de instituţia numită Luduşeanul. Cu sacrificii în plan personal, cu împliniri şi, uneori, cu neîmpliniri, trecând prin „războaie“ de anvergură sau doar prin mai mici „bătălii“ de uzură, prin momente dificile (în care te întrebi, mai în glumă, mai în serios, dacă merită efortul), dar contabilizând în timp, şi satisfacţii şi reuşite, săptămânile au zburat şi, tot numărând, am ajuns, iată, la numărul 27, când împlinim şaşe luni de existenţă. Cum era de aşteptat, multe s-au schimbat în acest timp, de la echipa cu care Luduşeanul a pornit la drum, pâna la număr de pagini sau grafică. Şi, dacă este adevărat că unora le place Luduşeanul, în vreme ce altora existenţa lui le dă dureri de cap, un lucru este la fel de cert: în aceste şase luni, Luduşeanul a devenit un punct de reper greu de ignorat. Este, cu siguranţă, meritul tuturor celor care au trecut prin caseta redacţională şi prin pagini, de la primul la ultimul număr.Unii nu s-au putut plia pe ceea ce a rut Luduşeanul, au venit oameni noi, tineri, dar şi dascăli pricepuţi, care ne readuc în atenţie “Reperele luduşene” sau “Oameni de seamnă ai Luduşului” sau chiar realitatea de peste ocean.
Luduşeanul a fost şi continuă să fie un proiect de echipă, al cărui obiectiv principal este să reflecte dinamica şi varietatea voeţii luduşene. Cum subiectivitatea punctului de vedere – a oricărui punct de vedere, indiferent cui ar aparţine acesta – este imposibil de evitat, ne-am propus să oferim paginile săptămânalului unor confruntări de opinii (şi, implicit, de subiectivităţi), în limitele fair play-ului. Spaţiul public luduşean are nevoie de examen critic şi de competiţie autentică, de dialog şi de polemici de idei, nu de imposturi livrate pe post de reuşite politice sau administrative de către adulatorii de profesie, care, susţinându-se reciproc, reuşesc să distorsioneze grav imaginea de ansamblu a peisajului social luduşean. Ca redactor-şef al unui săptămânal care mizeaza pe competiţie şi competenţă (pe o competiţie a competenţelor şi a valorilor), cred că la normalizarea spaţiului nostru public contribuie în mod decisiv, şi Luduşeanul.Cred cu tărie că performanţa individuală este cu atât mai valoroasă cu cât survine într-un mediu receptiv la valoare, la calitate şi competentă. Pentru ca noi să fim foarte buni e important ca şi partenerii noştri de dialog să fie foarte buni. Adevarata competiţie, singura care contează şi singura care ne interesează, este cea care te stimulează să-ţi depăşeşti limitele. Nu vrem să fim călduţi, acomodanţi şi terni. Ne-am propus să punem probleme şi să spunem lucrurilor pe nume, şi le suntem recunoscători colegilor noştri din toată presa al căror profesionalism ne determină să încercăm mereu să ridicam ştacheta. Avem, în fond, un obiectiv comun: cred că împreună putem scutura prejudecăţile şi reconfigura mentalul colectiv.