Reformă în învăţământ

ŞCOLILE REVIN ADMINISTRAŢIEI LOCALE. Dacă până în anul 2009, administraţia locală ( Consiliul local şi Primăria) aveau în responsabilitate doar partea materială şi financiară a şcolilor, iar comitetele de părinţi aveau mai degrabă un rol decorativ, din anul 2010 Consiliul local, Primăria şi reprezentanţii părinţilor vor avea şi atribuţii decizionale în alegerea directorilor de şcoli şi grădiniţe, în selectarea şi angajarea educatoarelor, învăţătoarelor, profesorilor şi maiştrilor instructori.
Noua lege a învăţământului, care va produce cea mai puternică reformare la nivel naţional, prevede că în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar (grădiniţă, şcoală generală şi liceu) consiliul de administraţie va avea următoarea componenţă: o treime – cadre didactice, o treime – reprezentanţi ai Consiliului Local, o treime – reprezentanţi ai părinţilor elevilor. Cu o astfel de componenţă, comunitatea locală are majoritatea de două treimi, deci puterea de decizie în administrarea unităţii de învăţământ. În această alcătuire, consiliul de administraţie organizează concursurile pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct, de selectare a cadrelor didactice, în funcţie de performanţele la clasă ale acestora. Directorii vor fi aleşi pentru o legislatură, iar cadrele didactice, titulare la nivel naţional, vor putea fi angajate pentru o periadă determinată de timp (un an, doi ani, cinci ani, zece ani). Directorul va putea fi numit oficial în funcţie după ce primarul localităţii validează rezultatul concursului. Ministerului Educaţiei şi Inspectoratelor Şcoalare Judeţene le rămân pe mai departe atribuţiile de îndrumare şi control.

FINANŢAREA ŞCOLILOR SE AXEAZĂ PE ELEVI. Exigenţele părinţilor şi interesul administraţiei locale pentru asigurarea reuşitei în viaţă a elevilor din comunitate îi vor obliga pe directori şi cadrele didactice să dea calitate, să formeze la elevi competenţe performante prevăzute de programele şi manualele şcolare. Acest efect al reformei va fi dublat de un alt element esenţial. Banii alocaţi de Guvernul României pentru şcoli vor fi gestionaţi de primării. Finanţarea şcolilor prin primării nu se va mai face pe criterii de simpatii politice, ci va fi axată pe elevi. Şcolile cu mulţi elevi vor primi mulţi bani, iar şcolile cu un număr mic de elevi vor primi bani mai puţini. În acest context părinţii vor avea dreptul să-şi înscrie copiii la şcoala unde sunt cadre didactice performante, ai căror elevi sunt bine cotaţi la concursuri, olimpiade şi admitere în următorul ciclu de învăţământ. Şcolile de la care elevii pleacă riscă să rămână fără bani şi să fie desfiinţate, cu efecte dramatice pentru întreaga comunitate locală. La toate aceste aspecte, şi bune şi rele, trebuie să fie mereu atent directorul (managerul) şcolii, primul răspunzător de tot ce se întâmplă în şcoala sa.

EVALUAREA ELEVILOR VA TESTA COMPETENŢELE ŞI NU VOLUMUL DE CUNOŞTINŢE. Altfel spus, prin evaluarea periodică elevul este pus în situaţia să aplice cunoştinţele deja dobândite în situaţii noi, să-şi dovedească puterea creativă, inventivitatea, calităţii impuse de spiritul competitiv propriu societăţii moderne. Evaluarea elevilor şi, prin ei, a educatorilor lor, se va face prin teste de nivel european la finele claselor a doua şi a patra, în clasa a şaptea, la tecerea din clasa a opta în clasa a noua, precum şi la absolvirea liceului, prin examenul de bacalaureat. Nu vor lipsi nici simulările menite să-i pregătescă pe elevi pentru evaluările periodice.

PREGĂTIREA ELEVILOR PRIN ACTIVITĂŢI FORMATIVE începe cu anul pregătitor pentru elevii care urmează să intre în ciclul primar, continuă formarea de competenţe şi abilităţi
În ciclurile primar , gimnazial şi liceal. Programul săptămânal de la şcoală va avea maximum 30 de ore ( la liceu). La ciclurile primar şi gimnazial elevii vor avea aproximativ şase discipline, faţă de unsprezece, douăsprezece câte au în momentul de faţă. Şaizeci la sută din ore vor
forma trunchiul comun al activităţii formative, identic la nivel naţional, pentru a asigura şanse egale de reuşită în viaţă a tuturor copiilor din ţară. Douăzeci la sută din ore vor fi la dispoziţia dascălului, acetuia revenindu-i sarcina să facă aprofundare, să recupereze rămânerile în urmă. Douăzeci la sută din programul de pregătire a elevilor va fi alcătuit de consiliul de administraţie la solicitarea comunităţii locale în vederea acoperirii necesarului de forţă de muncă în sectoarele economico-sociale locale.

TRECEREA ELEVILOR DIN CLASA A OPTA ÎN CLASA A NOUA DE LICEU se va realiza în ordinea mediei generale de absolvire a ciclului gimnazial. În calculul mediei va conta, în proporţie de 50 %, media de promovare a claselor V- VIII, 25% nota de la tezele cu subiect unic din clasa a VII-a, şi 25% evaluarea de la sfârşitul clasei a VIII-a. Până pe 30 noiembrie 2009, Ministerul Educaţiei va publica pe site-ul său modelele de subiecte pentru evaluarea elevilor din clasa a VIII-a la limba română, limba maternă şi matematică. Premierul Emil Boc, ministru interimar la Ministerul Educaţiei, a cerut raţiune şi raţionalitate celor care alcătuiesc aceste subiecte, pentru a nu crea discrepanţe majore între ceea ce a învăţat elevul şi ceea ce i se va cere la evaluare. Evaluarea la limba română va avea loc în 4 mai 2010, la limba maternă în 6 mai, iar la matematică în 12 mai. În perioada februarie- martie 2010 va fi organizată o simulare de evaluare. Până la data de 18 decembrie 2009 vor fi date tezele la limba română şi matematică pe semestru întâi, iar pe semestrul al doilea ână la data de 4 mai 2010. La clasa a VIII-a, tezele pe semestrul al doilea se vor susţine până la data de 23 aprilie 2010. La clasele V – VII se dau teze la limba română şi matematică. La clasa a VIII-a se adaugă teza la istorie sau geografie, la alegerea elevilor.

CALENDARUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT. Înscrierea la examenul de bacalaureat a elevilor din clasa a XII-a se va face în perioada 14 - 18 decembrie 2009. Testarea competenţelor de comunicare pentru limba română va avea loc în perioada 15 – 17 februarie 2010 şi nu în luna ianuarie cum fusese stabilit iniţial. Proba va urmări calitatea gramaticală, stilistică, competenţa verbală şi nonverbală în actul de comunicare. În perioada 17 – 19 februarie 2010 vor fi evaluate competenţele de comunicare în limba maternă. Evaluarea competenţelor digitale în domeniul informaticii va avea loc în periada 19 – 29 aprilie 2010. Peremierul Emil Boc „Profesorii vor avea de evaluat ceea ce au studiat elevii în clasele a IX-a şi a X-a . Când au studiat, elevii nu ştiau că vor susţine un test de competenţe digitale. Profesorii care îi testează trebuie să ţină cont de nevoile de bază ale elevilor de clasa a XII-a în domeniul informaticii. În minister există tendinţa să se dea probe stufoase de trei ore.”
În periada 31 mai – 4 iunie 2010 vor fi evaluate competenţele lingvistice într-o limbă modernă. Modelele de subiecte şi grilele de evaluare vor fi publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei până la data de 30 octombrie 2009. Bacalaureatul se va încheia cu următoarele probe: proba scrisă la limba şi literatura română, în 28 iunie 2010; proba scrisă la limba maternă, în 29 iunie 2010; proba obligatorie a profilului, în 30 iunie 2010, iar proba la alegere a profilului sau a specializării, în 2 iulie 2010. Rezultatele vor fi afişate pe 4 iulie, iar contestaţiile vor fi rezolvate până pe 7 iulie. Rezultatele finale vor fi făcute publice pe 8 iulie 2010.


MIRCEA GHEBOREAN
ALINA PARASCHIVA